Ministrul T. Toader: Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese "abrogat" din 2016. Nu se face nicio referire la cel din 2016

Ministrul Justiției Tudorel Toader a vorbit, marți, despre corespondența avută cu procurorul general pe tema protocoalelor secrete cu SRI-ul. Ministrul a spus că "reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și a cetățenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese abrogat" din 2016, precum și faptul că nu se face nicio referire la acest protocol din 2016".

28 August 2018, 10:21 (actualizat 28 August 2018, 19:43) Știrile TVR |
Declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Declarații Tudorel Toader:

(declarația integrală video poate fi urmărită în secțiunea VIDEO)

- Nu reprezintă o replică, nici o polemică, față de unele declarații recente din spațiul public, sunt doar simple precizări.

- Decizia de declanșare a procedurii de evaluare a procurorului general de la Parchetul de pe lângă ICCJ nu a fost luată exlcusiv pe baza unor circumstanțe sau împrejurări recente. Cu ceva timp în urmă spuneam că vine o vreme când fiecare dintre noi trebuie să fie evaluat.

- Cooperarea normală, personală sau instituțională este posibilă și necesară în condițiile unor comportamente normale. În mod rezonabil nu se susține afirmația potrivit căreia evaluarea procurorului general poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluționarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august 2018, respectiv, la dosarul Revoluției, în condițiile în care acest din urmă dosar trenează de foarte mult timp. Într-o astfel de logică, o atare evaluare devine imposibil de realizat, deoarece permanent se află spre soluționare dosare cu rezonanță socială.

- la începutul anului 2017 procurorul general se arăta indignat, susținând că nu mai există niciun protocol, arătând c-a existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și serviciile de informații și că "eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii. pentru că ele nu se regăsesc în CPP". Procurorul general făcea aceste declarații în condițiile în care, însă, decembrie 2016 tocmai încheiase un nou protocol și îl "abrogase" pe cel din 2009.

- pornind de la discuțiile din spațiul public, pe 19 martie 2018, i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care, la acel moment, aveam cunoștință. A doua zi, pe 20 martie 2018, am primit de la Parchetul General respectivul protocol, mai puțin ultimele 2 pagini, care și ele au fost primite ulterior, cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm, în sensul că cel ce a tras la xerox protocolul n-a observat și ultimele 2 foi.

- tot pe 20 martie am primit protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI și Parchetul de pe lângă ICCJ, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al Justiției nu aveam voie să-l fac public, să fac referiri la conținutul acestuia și să inițiez vreo procedură de desecretizare. Respectivul protocol a fost trimis și la CSM, a fost citit, apoi și-au pus aceeași problemă: de ce ni l-a trimis, ce să facem cu el? Și CSM l-a retrimis la Parchetul de pe lângă ÎCCJ. Faptul trimiterii respectivului protocol la MJ și CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acestuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi la Ministerul Justiției, sensul pe care l-a dat CSM, faptul că protocolul data cu doi ani în urmă, iar nouă ni l-a trimis spre informare, informare la ce pentru ce, ce puteam face cu el dacă n-aveam voie la niciuna din procedurile enunțate și repetate? Aceasta cu atât mai mult cu cât, protocolul din 2009 a fost desecretizat, în condițiile în care în decembrie 2016 fusese "abrogat" de noul protocol. Observăm că în partea finală a protocolului se prevăd: "la data intrării în vigoare a prezentului protocol se abrogă protocolul din 2009". Cu toții știm că abrogarea se referă numai la ieșirea din vigoare a actelor normative. Dacă semnatarii protocoalelor 2009 - 2016 au înțeles să precizeze explicit că protocolul se abrogă, înseamnă că în reprezentarea dânșilor respectivele procoale aveau valențe juridice de acte normative, valențe care nu pot fi conferite decât de organele competente, cu respectarea legii.

- apreciez că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept, precum și a cetățenilor, faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese "abrogat" din 2016, precum și faptul de a nu se face nicio referire la existența acestui protocol din 2016. Într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constituție, o bogată jurisprudență constituțională, avem CPP, norme juridice să permită o bună interpretare a legii. Legalitatea respectivelor protocol poate fi stabilită numai de instanța de contencios administrativ.

- pe data de 19 martie 2018, am solicitat oficial Parchetului de pe lângă ICCJ să ne transmită situația protocoalelor pe care le are încheiate din 2005 până în prezent. Parchetul a transmis în 3 aprilie către MJ faptul că, în evidențele lor, figurează ca fiind încheiate 8 documente. Se face referire la pct 2 din respectiva adresă la protocolul din 2009 - clasificat ca fiind strict secret - cu  precizarea că unele dintre prevederi și-au încetat efectele, prin abrogarea expresă, în urma încheierii protocolului din 2016.

- la pct 5 din scrisoare se face referire la protocolul din 2016 - cu precizarea că este în vigoare (adresa din 3 aprilie 2018) și a fost încheiat în baza prevederilor OUG 6/2016. Ordonanța a fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie 2016 - ceea ce înseamnă că, de la data ordonanței, până la redactarea protocolului au trecut 9 luni fără protocol, și ne întrebăm cum oare o fi funcționat justiția dacă n-aveam așa ceva?

- eu am încercat ca prin această prezentare, nu am vrut să intru pe fondul, nici măcar să antamez problema, evaluării procurorului general, pentru că m-aș antepronunța, și peste 30 de zile voi prezenta concluziile raportului de evaluare, pe care nu avem de unde să le știm, funcție de care vom formula eventuale propuneri.

- vă exprim o nedumerire personală: s-a vorbit, și dânsul, ieri, de protocolul din 8 decembrie 2016. În aceeași dată, la Parchetul de pe lângă ICCJ apar 2 protocoale, în aceeași zi, sub numere diferite, având conținuturi diferite, și număr de articole diferite. În corespondența oficială se face trimitere la Parchetul, se face referire la "protocolul din data de...", fără mențiunea, precizarea că au fost două protocoale. Evident, ne vom clarifica.

 

Ministrul Justiției a anunțat luni, la scurt timp după declarația de presă a procurorului general, că va susține la rândul său o conferință de presă referitoare la afirmațiile lui Augustin Lazăr.

"Nu-i nimic, o rectificăm și îi spunem declarație de presă", a precizat Toader în această dimineață.

El a refuzat să facă alte comentarii pe marginea răspunsului pe care îl va da după explicațiile de ieri ale procurorului general.

Augustin Lazăr a prezentat cronologic schimbul de adrese cu Ministerul Justiției și cu CSM pe tema protocoalelor de cooperare încheiate cu SRI.

"Este un context în care manipularea opiniei publice este frecvent folosită ca instrument pentru destabilizarea activității procurorilor", a ținut să sublinieze Lazăr.

Procurorul general spune că ministrul Justiției a fost în permanență informat despre existența protocoalelor secrete și situația acestora. Augustin Lazăr a prezentat public protocoalele și a explicat cine are competența de a verifica legalitatea unui astfel de protocol.

"Este evident competența de a verifica modul în care este pus în aplicare acest protocol, legalitatea acestui protocol și toate aspectele acestea - le verifică președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau judecătorul care a fost delegat de către acesta".

Precizările au venit după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va începe procedura de evaluare a procurorului general.

"În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost 'desecretizat' un protocol 'abrogat' încă din 2016", a precizat Toader într-o postare pe Facebook.

În aceeași zi, ministrul a adus câteva precizări. Procurorul general, Augustin Lazăr, le-a inclus în explicațiile oferite luni.

"Sunt nefirești aceste protocoale. Avem o Constituție, avem legile, Codul de Procedură Penală, avem știință de carte, este suficient să le interpretăm, să le aplicăm corect", a indicat luni ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Anunţul despre evaluarea lui Augustin Lazăr a apărut după ce Darius Vâlcov, consilierul premierului, a publicat pe rețelele de socializare un protocol semnat între Parchetul General și SRI. El a precizat că a fost desecretizat un protocol iniţial abrogat încă din 2009, dar ar fi în vigoare unul nou, semnat în 2016.

"În 2 aprilie 2018, am transmis și CSM toată evidența protocoalelor pe care am trimis-o și ministrului Justiției. La un anume punct apare și protocolul din 2016", a subliniat ieri Augustin Lazăr.

Ministrul Toader a declarat că evaluarea activității procurorului general va dura 30 de zile.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 33°C 30°C
IASI 30°C 30°C
CLUJ 28°C 28°C
CONSTANTA 26°C 26°C
CRAIOVA 32°C 28°C
BRASOV 31°C 27°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI