Guvernanţii trebuie să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale. În caz contrar, România riscă să piardă o sumă uriaşă din banii alocaţi prin programul PNRR. Reforma pensiilor speciale ar trebui făcută până cel târziu în luna iunie. Comisia Europeană sugerează că, în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din veniturile din ultimele 6 luni. România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de aproximativ 0,8% din Produsul Intern Brut și nu respectă principiul general al contributivității.
Conținutul jalonului privind pensiile speciale este unul foarte greu, conține decizii radicale, a declarat, miercuri, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Ministrul Marcel Boloș: Avem două criterii: sustenabilitate - trebuie să arătăm că volumul de cheltuieli generat de această lege este sustenabil pe termen lung - și contributivitate. Aici trebuie să fim foarte atenți, pentru că dacă vor fi discrepanțe în ceea ce privește sistemul de pensii general și cel special, va trebui să dăm explicații Comisiei Europene de ce sunt procente diferite între cele două sisteme. Decizia e la nivelul Guvernului și al Coaliției. Dacă Comisia va insista și va fi nemulțumită și va considera că jalonul nu este dus la bun sfârșit și el trebuie aliniat cu sistemul de pensii general, atunci va trebui luată decizia la nivelul Coaliției, la nivelul Guvernului, care este calea de urmat. Este foarte simplu de luat această decizie, însă consecințele trebuie asumate. Dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice, toate aceste decizii produc consecințe. Dacă iei decizia radicală de reformare a sistemului de pensii speciale, atunci trebuie asumat și consecința aceasta a migrării forței de muncă sau a destabilizării acestor mari servicii publice de care România are nevoie. Realitatea ne-a dovedit că Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea Comisiei tinde spre zero, este un adevăr, și vreau să înțelegem cu toții că ceea ce este scris în PNRR este literă de lege. Sunt țări ca Bulgaria sau Lituania care deja au renunțat la anumite reforme pentru că nu și-au asumat consecințele.
Alte declarații de-ale ministrului Marcel Boloș:
România are depusă cererea de plată nr. 2 în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului I și II al anului 2022, a spus Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, după ședința de guvern de miercuri. Comisia Europeană a cerut clarificări în ce privește problema decarbonizării, vorbim de ordonanța 108/2022, care privește măsuri pe linia scoaterii din uz a grupurilor energetice care încă funcționează pe bază de cărbune.
Astăzi Guvernul României a adoptat o hotărâre de guvern, ultima din seria măsurilor privind decarbonizarea, astfel încât să putem să validăm jalonul și să ducem la bun sfârșit o reformă considerată strategică - cea privind decarbonizarea - alături de reforma pensiilor și de cea a corporațiilor de stat, a guvernanței corporatiste.
Cel de-al doilea set de măsuri a fost cel care privește avertizorii de integritate.
Problema scoaterii din funcțiune a grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni și a trecerii lor în conservare este considerat un jalon foarte important pentru cererea de plată nr. 3.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 24°C  |
25°C |
| IASI | 27°C  |
26°C |
| CLUJ | 24°C |
25°C |
| CONSTANTA | 21°C |
21°C  |
| CRAIOVA | 23°C |
23°C |
| BRASOV | 22°C |
21°C |
