Miniştrii de interne din UE au convenit asupra reformei politicilor de azil. Ţările UE care nu vor sau nu pot să accepte migranţi ar urma să contribuie cu 20.000 de euro de persoană

Dintre statele membre doar Ungaria și Polonia au votat împotrivă, în timp ce Bulgaria, Cehia, Malta, Lituania și Slovacia s-au abținut. Planul a fost aprobat cu o majoritate calificată.

Miniştrii UE „au făcut un pas istoric după mulţi ani de negocieri”, a declarat într-o conferinţă de presă ministrul de interne suedez Maria Stenergard, care a prezidat discuţiile, adăugând că s-a găsit un „echilibru bun între responsabilitate şi solidaritate”.

După mai multe ore de negocieri, majoritatea miniştrilor comunitari au convenit asupra reformelor propuse, în pofida criticilor Austriei, Ţărilor de Jos şi Italiei, care consideră că aceste planuri nu sunt suficiente.

Potrivit acestor planuri, solicitanţii de azil ar urma să fie reţinuţi în „facilităţi de primire” la graniţele externe ale blocului, iar dacă un candidat la azil nu are şanse de a obţine azil în UE, va fi respins fără întârziere, aplicaţiile urmând să fie evaluate într-un interval maxim de şase luni, a menţionat Stenergard.

A fost dezbătută, de asemenea, crearea unui sistem obligatoriu de distribuire a unui număr convenit de solicitanţi de azil între statele membre.

Ţările UE care nu vor sau nu pot să accepte migranţi ar urma să contribuie sub forma unui sprijin financiar în sumă de 20.000 de euro de persoană, a mai spus responsabila suedeză.

Ministrul de interne german Nancy Faeser a calificat de asemenea acordul de la reuniunea de joi drept un „succes istoric pentru UE, pentru o nouă politică a migraţiei bazată pe solidaritate şi apărarea drepturilor omului”, într-un mesaj postat joi seara pe Twitter.

Reforma migraţiei stârneşte de multă vreme intense controverse între statele membre, dar nu este nevoie de unanimitate pentru deciziile Uniunii privind politica migraţiei, fiind suficientă o majoritate calificată de minim 17 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia blocului, notează dpa.

În urma reuniunii de joi, pot să înceapă negocierile privind această reformă în cadrul Parlamentului European, dar nu este sigur că finalizarea lor va fi posibilă înainte de alegerile europarlamentare din 2024, mai notează dpa.

Organizaţia umanitară Oxfam a criticat proiectele de reformă convenite joi. Planurile privind facilităţile de recepţie a migranţilor la graniţe „vor ţine legaţi refugiaţi, inclusiv copii, contra unui cost uriaş”, a formulat într-un comunicat Stephanie Pope, expertă a Oxfam.

Nancy Faeser, care a pledat pentru exceptarea de la noile reguli a minorilor neînsoţiţi şi familiilor cu minori, dar a renunţat la această solicitare pentru a se putea ajunge la un acord, a afirmat că se bazează pe Parlamentul European să introducă aceste excepţii.