„Mese şi meniurile regale”, la modă şi astăzi. Istoricul Ştefania Dinu a adunat din arhive reţete preparate în momente istorice

La Curtea Regală a României, dineurile au fost folosite, nu de puține ori, și pentru a fi puse la punct decizii politice importante. La masă s-au legat şi dezlegat alianţe.

Gastronomia franceză a fost preferată pentru meniurile regale în urmă cu 150 de ani, dar încet, încet și-au făcut loc şi sărmăluţele.

„Carol a fost atras de bucătăria românească încă de la venirea în ţară. A rămas un frugar toată viața, regele doar gusta din toate felurile și cum termina el un fel se luau farfuriile tuturor, așa că George Enescu, care mai era invitat să și cânte, trebuia să mănâce foarte repede, ca să nu rămână nemâncat”, spune istoricul Silvan Ionescu.

Carol I a mâncat ciorbă de peşte prima oară în Deltă, cu Grigore Antipa. Şi s-a îndrăgostit de ea.

Familia regală a fost preocupată de mâncarea sănătoasă. Meniurile conţineau multe legumele, diverse salate şi fructe.

De la mesele regale nu lipseau însă nici preparatele din carne de pui, peşte şi vită. Mai rar, porc.

Multe dintre aceste meniuri sunt refăcute în zilele noastre de chef Johnny Susală.

Istoricul Ştefania Dinu a scormonit prin arhive şi a adunat în volumul „Mese şi meniuri regale”, multe reţete preparate în momente istorice, cum ar fi încoronarea de la Alba Iulia a lui Ferdinand și a Reginei Maria.

Atunci oaspeții au fost serviţi cu caviar, sturion, aspic de foie gras şi şampanie, iar la Crăciunul din 1929, Familia Regală a mâncat purceluş de lapte, curcan, căprioară şi iepure.

Regina Maria ţinea toate posturile, pe care le asocia cu o cură de slăbire și le obliga şi pe fiicele sale, să le ţină.

Pâine prăjită cu portocale, era specialitatea de post.

Ştefania Dinu vorbeşte despre eleganţa, rafinamentul şi bunul simţ care caracteriza mesele regale, modele de preluat şi astăzi.