Meduza: Opinia publică germană înclină tot mai mult în favoarea Rusiei

Pe 2 octombrie, grupul de cercetare independent din Berlin CeMAS a publicat un studiu despre „narațiunile conspirației rusești” și răspândirea dezinformării în societatea germană. Studiul a inclus rezultatele cercetărilor efectuate în Germania la începutul lunii octombrie, iar acele rezultate au fost destul de senzaționale. Până acum, nu exista niciun motiv de îndoială că societatea germană era ferm de partea Ucrainei în război. În iunie, 70% dintre germani au considerat că este necesar să sprijine Ucraina în confruntarea cu Rusia, în ciuda costurilor, inclusiv a prețurilor la energie în creștere. Sondajul CeMAS pune la îndoială această imagine.

Răspunzând la întrebarea „Crezi că NATO a provocat Rusia atât de mult încât aceasta trebuit să intre în război?”, 19% dintre respondenți au răspuns afirmativ. 21 % au spus că sunt parțial de acord cu ideea. Asta înseamnă că aproape 40% dintre germani cred că motivul războiului este neclar și că NATO împărtășește responsabilitatea sau chiar a forțat Rusia să intre în război. În fosta RDG, ponderea respondenților care au răspuns afirmativ este de 59 % – adică, în esență, opinia generală.

În același sondaj, 44% dintre germani au fost de acord sau parțial de acord cu ideea că Putin se luptă cu forțele globale din culise care controlează lumea. 35 % sunt de acord că Ucraina nu poate avea propriile pretenții teritoriale, deoarece este istoric parte a Rusiei. 33% sunt siguri că informațiile despre laboratoarele americane care produc arme biologice sunt cel puțin parțial adevărate.

Un sondaj anterior cu întrebări similare a fost efectuat în aprilie, iar cifrele au fost izbitor de diferite de cele mai recente. La acel moment, 29 %  dintre respondenți credeau că invazia a fost declanșată din cauza provocării NATO – comparativ cu cele mai recente 40%. Și doar 32% l-au considerat pe Putin un luptător împotriva unui guvern global secret.

Autorii studiului concluzionează că propaganda pro-rusă este larg răspândită în Germania și o consideră parte a unei „metode hibride de război”. Mai mult decât atât, sentimentul pro-rus a devenit larg răspândit în societatea germană chiar înainte de invazia din februarie, în special printre așa-numiții „negaționiști COVID”, care au organizat un grup activ anti-guvernamental. Negaționiștii COVID sunt forța motrice din spatele mitingurilor pro-ruse care au atras mii de oameni pe tot parcursul toamnei în estul Germaniei. Autoritățile se tem, odată cu creșterea prețurilor la energie, că mitingurile se vor extinde în toată Germania în această iarnă.

În plus, utilizarea pe scară largă a răspunsului „parțial da, parțial nu” în sondaje indică indirect succesul propagandei rusești, deoarece, potrivit autorilor studiului, scopul campaniilor rusești de dezinformare este de a răspândi „incertitudinea în societate” – Kremlinul încearcă cât mai mult posibil să îi facă pe germani să se îndoiască de democrație.

Presa germană a preluat concluziile cercetării. Der Spiegel a publicat un articol cu titlul „Din ce în ce mai mulți germani cred în propaganda rusă”. Cu toate acestea, Germania a blocat principalele canale de distribuție a propagandei ruse – canalul RT în limba germană a fost scos din transmisiile prin satelit și blocat pe YouTube, iar principalele canale pro-război în limba germană de pe YouTube și Telegram au fost, de asemenea, blocate.

Lui Alexei Yusupov, politolog din Berlin, director al Fundației Ebert și autor al unui canal Telegram despre politica germană, nu-i vine în minte niciun succes special al propagandei ruse în Germania: „Am senzația că există un hype [privind această cercetare]. Efectul pe care îl vedem treptat în opinia publică este o întoarcere la discursul de dinainte de război. Și în Germania, chiar înainte de 24 februarie, opinia că NATO a provocat Rusia – deși nu vreau să o evaluez – a fost foarte răspândită. Era o poziție normală, „reputată” în rândul unei părți foarte mari a populației și a elitelor. Ceea ce vedem acum este o ieșire din comunicarea intensă de război. Cu alte cuvinte, normalizare.”

Este adevărat că scepticismul față de NATO a caracterizat Germania în ultimele decenii. În 2019, doar 30% dintre germani au văzut NATO ca o „forță a binelui” în lume – cel mai mic număr al oricărei țări din alianță. Și doar 51% dintre germani au considerat că apartenența la NATO este benefică pentru Germania. Invadarea Ucrainei de către Rusia a funcționat pentru o vreme în a-i aduce pe germani în jurul NATO, dar efectul a fost trecător, și apoi au apărut întrebări cu privire la costurile războiului. Germania este probabil mai puternic lovită de efectele războiului decât oricare altă țară din vestul Europei: economia germană a pierdut avantajul competitiv pe care îl avea datorită gazului rusesc ieftin, iar transformarea lui Putin într-o forță diabolică a afectat elitele germane care au menținut relații de prietenie cu el.

„În conversațiile private germane despre politică, se pune în mod constant întrebarea «cine beneficiază». Și, spre deosebire de aprilie, înțelegem că există multe părți pierzătoare în acest război, printre ele și Germania. Practic, doar Washingtonul câștigă. Germania se simte din ce în ce mai dependentă de deciziile care nu sunt luate la Berlin. Aceasta este o influență mai importantă decât orice propagandă rusă. Cu tot respectul, nu trebuie să cauți spioni și agenți în fiecare colț”, spune Alexei Yusupov.