Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Maria Tănase - "pasărea măiastră" a cântecului românesc

O voce unică, o mare personalitate pe scenă şi în viaţă - Maria Tănase a scris istorie, a cântat folclor autentic şi l-a făcut cunoscut în lume, devenind un simbol al cântecului românesc.

25 Septembrie 2013, 14:07 (actualizat 17 Octombrie 2013, 21:26) | Documentar de Liliana Teică |
100 de ani de la nașterea Mariei Tănase
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

A fost iubită şi numită de-a lungul carierei  Privighetoarea, Ciocârlia, Luceafărul, Ambasadoarea cântecului nostru popula, 'Regina cântecului românesc, Steaua, Prinţesa liricii sentimentale şi a cântecului românesc, Măria cântecelor sau Pasăre măiastră.

(w300) Maria TănPovestea unei mari artiste

Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil în familia florarului Ion Coandă Tănase.

La doar 7 ani apare pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a şcolii primare, iar apoi pe scena Liceului Ion Heliade Rădulescu , unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra alături de părinții săi la grădină.

Cariera muzicala a Mariei Tănase începe în 1934 când îşi face debutul  la Teatrul de revistă Cărăbuş cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales chiar de Constantin Tănase.

VIDEO
100 de ani de la nașterea Mariei Tănase
Primele inregistrari pe discuri de ceara le-a facut in anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze Columbia, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitatia careia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, in toamna aceluiaşi an.

În acelaşi an  imprimă şi la casa de discuri Lifa Record romanţa Mansarda, de Nello Manzatti. Dupa doi ani a mai imprimat încă două cântece populare care devin celebrele Cine iubeşte şi lasă şi M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

La 20 februarie 1938 işi face debutul şi la Radio,  acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş  şi apoi  susţine în direct un program la emisiunea Ora satului cu mai cântece româneşti.

(w300) Maria Tăn

În septembrie 1938 işi face debutul  la Teatrul Alhambra şi cânta şi pe estradele restaurantelor şi localurilor bucureștene Café Wilson, Parcul Aro, Luxandra, Luther, Continental, Prispa-naltă din  Piaţa Obor şi la celebrul restaurant Neptun de langa Piaţa Buzeşti, unde îi cunoaşte pe marele cântareţ de operă Nicolae Folescu, pe scriitorul Alexandru Hodos, pe sculptorul Mac Constantinescu, poetul Camil Baltazar, dipliomaţi şi oameni de afaceri străini atraşi de frumuseţea folclorului românesc.

Susţine concerte de muzică românească în folosul Crucii Roşii şi este desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia universală de la New York din mai 1939, unde va cânta împreună cu orchestra lui Grigoraş Dinicu  şi cu naistul Fănică Luca.

În 1940 Garda de Fier distruge toate discurile din discoteca Radioului inregistrate de Maria Tănase  sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic, adevăratul motiv a fost însă faptulul că în cercul său de prieteni se găseau şi intelectuali evrei sau democrați, iar interpreta avusese o  relație cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar.

(w300) frumoasa

Urmează apoi turnee în Italia, la Roma,  Milano şi la Istanbul la Teatrul de revistă Melody Revue.

Din 1945 Maria Tănase îşi face debutul şi în teatru jucând pe scena Teatrului Naţional roluri în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi  şi Horia de Mihail Davidoglu.

Maria Tănase a cântat şi în filme, în 1939 în Se aprind făcliile, în 1947 în România, în 1958 în Ciulinii Bărăganului şi în scurt-metrajul Amintiri din Bucureşti.

În 1944 cântă şi în opereta Mascota de Edmond Audran, iar în 1946 a avut rolul principal în comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky, iar la inaugurarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946 interprează cântece româneşti de mare popularitate .

Din 1952 profeseză la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti la catedra de cânt popular, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu şi pe  Natalia Şerbănescu.

În 1953 lansează cântecele Dragi mi-s cântecele mele, un aranjament revuistic de Henry Mălineanu şi  Aseară vântul bătea, un cântec popular din Ardeal,  cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti.

 

Din 1954 imprimă la Radio şi la casa de discuri Electrecord patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei.

Melodiile au fost editate pe un disc mic Electrecord  şi incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză Le Chant du Monde şi distins în 1965 cu Grand prix du disque decernat de Academia Charles Cros din Paris.

În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincţie acordată pentru interpretarea cântecelor populare şi decorată cu Ordinul Muncii, iar în 1958 a primit titlul de Artistă emerită.

În 1959 a urmat un turneu de o lună în Bulgaria.

(w300) microfonÎn 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul Cântecele mele şi a fost prezentatoare şi interpretă în turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra Taraful Gorjulu'. Este nevoită însă să-şi întrerupă turneul din cauza bolii, un cancer pulmonar pentru care medicii au sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic din Bucureşti. Şi-a pregătit testamentul,  sub titlul Femeia dacă, cu versuri incrise în pagina-manuscris. A murit la 22  iunie 1963.

Ca un omagiu adus artistei, în 1969 s-a instituit  Festivalul-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc Maria Tănase, ce se desfăşoară o dată la doi ani la Craiova.

Mare iubitoare de folclor, Maria Tănase a lasat în urma sa o bogată moştenire folclorică şi artistică şi un repertoriul cu aproapee 400 de cântece din toate regiunile ţării, cele mai iubite fiind: Mărie şi Mărioară, Mi-am pus busuioc în păr, Cine iubeşte şi lasă, Lung îi drumul Gorjului, Bun e vinul ghiurghiuliu, Mă dusei să trec la Olt, Mai bădiţă stropă de rouă, Aguridă, Am ibovnic la Mizil, Am iubit şi-am să iubesc, Aseară ţi-am luat basma, Aseară vântul bătea, Aş ofta să-mi iasă focul, Badea neichii Bucureşti, Astă noapte te-am visat, Bade, din dragostea noastră, Bătrâneţe, haine grele,  Butelcuţa mea, Lume, lume.

Frumoasă şi învolburată pe scenă şi în viaţă

(w300) Maria TănFoarte frumoasă, cu părul bălai şi ochi verzi şi cu o personalitate care îi şi învolbura cântul, Maria Tănase a avut o viaţa personală a fost la fel de plină ca şi cariera sa muzicală.

La doar 17 ani se angajează la Bufet de 7 lei, unde îl cunoaşte pe Sandu Eliad, regizor la Teatrul Barașeum, cel care o va prezenta mai târziu folcloristului Harry Brauner, iar în 1950 se căsătoreşte cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie.

Maria Tănase a fost o persoană încântătoare, o femeie cu simţul umorului şi al conversaţiei, iar calatoriile în SUA şi în Franţa o transformaseră într-o cosmopolită, cu prieteni aproape în toate zonele lumii. Era elegantă şi purta rochii frumoase pe care le dăruia cu plăcere tinerelor sărace.

Muzica sa a fost interzisă de regimul legionar, a fost ţinta serviciului secret al armatei germane, acuzată de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică, agentă a Serviciului Secret de condus de Eugen Cristescu. Regimul comunist nu a îndrăznit să o atingă, dar Securitatea o urmărea.

(w220) Maria TănA avut pretendenţi mulţi, pe Ben Smith- un american supranumit Regele aluminiului, pe tânărul Sergiu Celibidache, pe Maurice Negre sau Alfred de Chastelain.

Dragoste la prima vedere a fost însă Brâncuşi.

“Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!”, i-a spus sculptorul.

Au format un cuplu senzaţional, ea avea 25 de ani, iar el 62, dar relaţia nu a durat mult.

S-a stins din viață la Spitalul Fundeni din Bucureşti pe 22 iunie 1963 şi se spune că un milion de oameni au condus-o pe Maria pe ultimul drum, iar în România a fost decretat doliu naţional atunci.

 

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 24°C
IASI 23°C 22°C
CLUJ 20°C 21°C
CONSTANTA 21°C 22°C
CRAIOVA 22°C 25°C
BRASOV 20°C 21°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Mai 2019, 20:33
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-05-2019
Deschidere: 8116.3
Maxim: 8140.37
Mimim: 8109.2
Variatie: -0.08%
EL
10.95
1.38%
SNG
33.95
0.15%
TLV
2.12
0%
BRD
10.80
0.92%
SNP
0.36
0%
SNN
10.82
0.56%
FP
0.97
0.21%
SIF5
2.08
0.48%
BVB
21.80
1.84%
SIF2
1.15
0.42%
ARHIVĂ ȘTIRI