Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Mari meşteri la Curţile Domneşti

Ambițios şi extrem de bogat, dar şi mare iubitor de frumos, voievodul a adunat cei mai buni meşteri, din Ţara Românească, dar şi de prin lumea Renaşterii, constructori şi pietrari, pictori şi argintari, caligrafi şi gravori, pentru a da strălucire palatelelor domneşti de la Bucureşti şi Târgovişte, dar şi conacelor sau marilor sale ctitorii religioase, într-un fel nemaivăzut până atunci, împletind în arta românească influenţele curților sultanilor şi speldorile baroce.

08 August 2014, 15:30 | Magda Manea |
Moda Brâncoveanu
Moda Brâncoveanu
Epitaf cusut de Maria Brâncoveanu
Pocal din argint
Tipărituri
Constantin Brâncoveanu costum
Kaftan
Manastirea Hurezi foişorul lui Dionisie
Miniatură brâncovenească
Argintărie Hurezi

În 2014, la 300 de ani de la martiriul sau, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

(w220) ConstantinStilul brâncovenesc, bogat în realizări din toate domeniile, se caracterizează prin compoziţii clare şi echilibrate, cu structură clasică, ceea ce a permis să se vorbească despre o Renaştere brâncovenească, dar şi printr-o mare exuberanţă decorativă, argument al unui baroc brâncovenesc.

Elementele decorative din epocă erau inspirate de Renaştere şi Baroc - floarea-soarelui, bujorul, dalia - redate naturalist, scoici, chipuri de îngeri, păsări, delfini, măşti, figuri omeneşti şi vase cu flori - venite fie direct din Occident, fie din Orient, prin filieră constantinopolitană.

Argintăria şi argintarii Domnitorului

Luxul de la Curţile Domneşti se oglindea şi în argintăriile folosite şi comandate celor mai iscusiţi meşteri din Transilvania şi străinătate.

(w100) Pocal din

Argintarii braşoveni şi sibieni au vrut chiar să se mute în Ţara Românească de unde primeau mereu comenzi de la domnitor, pentru nevoile curţilor, palatelor sau bisericilor, dar şi de la boieri pentru conacele şi palatelor lor.

Anaforniţe, ripide, chivote, căţui, cruci, cădelniţe, potire, ferecături de cărţi, toate de argint şi trebuitoare slujbelor religioase.

Talere, căni, pahare, pocale, vase de uz casnic, dar şi săbii şi bijuterii, cercei, inele, agrafe, paftale erau adevărate opere de artă.

Argintarii saşi erau recunoscuţi şi apreciaţi de „clienţii” transilvăneni pentru stilul lor, foarte apropiat de baroc: decoraţiuni bogate, ornamente încărcate, motive vegetale (bujorul, laleaua, narcisa, trandafirul şi garoafa) şi animale, în timp ce tehnica cizelării, a repoussé-ului, le era specific.

Pentru munteni, subiectele şi motivele ornamentale, de inspiraţie europeană, erau luate din istoria bisericii ortodoxe, împărţind cu transilvănenii doar tehnica de execuţie.

(w220) ArgintăriStarostele argintarilor din Braşov, Georg May II, a lucrat foarte mult pentru Brâncoveanu, încercând prin lucrările sale să se încadreze concepţiei artistice proprii artei româneşti. Opera sa poate fi considerată cea mai reprezentativă, pentru realizările meşterilor saşi din Braşov şi Sibiu, în Ţara Românească.

Sebastian Hann, cel mai reprezentativ artist al barocului în Transilvania,  dar şi un fin cunoscător al artei româneşti, a lucrat şi el pentru Constantin Brâncoveanu şi s-a făcut remarcat prin concepţia picturală în realizarea peisajelor.

Se poate spune despre Cantacuzini şi Brâncoveni că şi-au impus stilul şi în acest domeniu, însemnările aratând legătura dintre maeştrii argintari şi voievod, dar şi preferinţele acestuia pentru unii dintre ei, precum George May II, despre care spunea „ne-au plăcut că ni le-au făcut foarte bine”, „cu zăbavă multă, dar foarte frumoase”.

Pentru toate aceste obiecte, domnul trimitea instrucţiuni clare, cum ar fi cazul unei noi peceţi cu stema ţării „acel corb, soarele acela, luna aceea, slovele iar acelea; numai atăt, la picioarele corbului la inelul acest de aur s-au fost pus leatul cu slove româneşti (chirilice), iar la inelul acesta să se facă cu slove letineşti”.

Pe lângă meşterii din Braşov şi Sibiu, domitorul Brâncoveanu şi boierii săi chemau şi la meşteri din Nürenberg, Augusburg, Dantzig şi Veneţia.

Spre sfârşitul veacului al XVIII-lea, în Ţara Românească numărul operelor locale scade, argintăria stil rococo şi empire, produsă în atelierele vieneze, pătrunzănd tot mai mult în ţară, în detrimentul producţiei locale.

Toate acestea nu dov(w220) Kaftanedesc decât că voievozii români şi aristocraţii din perioada medievală posedau un dezvoltat simţ artistic, fie el oriental sau occidental.

Broderiile

Firele de aur şi argint, mătăsurile naturale, dar şi tehicile folosite au ridicat broderia la rang de artă, ce se desfăşura în diferite ateliere din Ţara Românească.

La Hurez era un astfel de atelier, condus de artista Despina, venită de la Constantinopol şi care a reuşit, la sfârşitul secolului să-l transforme într-o adevărată şcoală de artă românească.

Miniaturile brâncoveneşti şi arta tipografică

În secolele XV-XVII, manuscrisele miniate, unicate, caligrafiate cu migală şi ilustrate cu mare artă, au cunoscut perioada lor de glorie, în epoca brâncovenească cunoscând ultimele lor manifestări.

(w220) Miniatură

Barocul itanlian îşi face din nou simţită prezenţa prin înlăturarea motivelor simple, tradiţionale sau orientale.

Manuscrisul caligrafiat intră într-un con de umbră datorită înfloririi artei tipografice, prin gravurile executate pe cărţi şi prin legătura de carte, ea însăşi transformată în artă.

În cele cinci tipografii domneşti lucrau meşteri artişti tipografi şi legători care au realizat cărţi ce impresionează şi astăzi prin motivele ornamentale vegetale, animale şi geometrice, un amestec de tradiţional şi baroc.

 

Surse:

Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu, Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei RSR, 1989

Constantin Rezachevici, Constantin Brâncoveanu. Zărneşti 1690, Editura Militară, 1989

Răzvan Theodorescu, Constantin Brâncoveanu între „Casa Cărţilor” şi „Ievropa”, RAO, 2006

Ştefan Ionescu, Constantin Brâncoveanu. Dimensiuni politice. Finalitate culturală, Dacia, 1981

Corina Nicolescu, Argintăria laică şi religioasă în Ţările Române (sec. XIV – XIX), Bucureşti, 1968

Ana Maria Musicescu, Ana Dobjanschi, Broderia veche românească, Meridian, 1985

Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Vremea, 2000

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 5°C
IASI 7°C 1°C
CLUJ 8°C 3°C
CONSTANTA 10°C 6°C
CRAIOVA 12°C 10°C
BRASOV 6°C 3°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Februarie 2019, 02:31
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-02-2019
Deschidere: 7728.3
Maxim: 7788.85
Mimim: 7687.85
Variatie: 0.27%
BRD
11.76
0.85%
SIF3
0.25
4.17%
SNP
0.34
0.58%
TLV
1.83
3.08%
SNG
32.00
0.47%
FP
0.89
0.56%
M
27.00
0.74%
EL
10.82
2.36%
WINE
18.70
0%
COTE
79.40
0.63%
ARHIVĂ ȘTIRI