Regatul Unit părăsește familia europeană după o jumătate de secol în care a fost parte integrantă a blocului comunitar. Deși un Brexit dur a fost evitat în ultimul moment prin încheierea unui acord cu Uniunea Europeană, "divorțul" va avea consecințe neplăcute pe ambele maluri ale Canalului Mânecii.
Deși acordul dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie evită un blocaj al schimburilor comerciale, cozile de camioane de la frontiere vor continua și în 2021, pentru că firmele trebuie să completeze documente de transport, care vor încetini considerabil tranzitul.
Cetățenii, atât cei britanici, cât și cei europeni vor pierde privilegiul liberei circulații, din luna septembrie nemaiputând fi posibilă intrarea pe teritoriul britanic decât cu pașaportul. Acest lucru îi nemulțumește pe cei obișnuiți cu mobilitatea de dinainte de Brexit.
Mulți dintre britanicii care au legături în Europa au cerut deja cetățenia unor țări ca Franța, Belgia sau Olanda, pentru a-și păstra avantajele cetățenilor europeni.
Chiar și tatăl premierului Boris Johnson, Stanley Johnson, a aplicat pentru cetățenia franceză, în baza faptului că mama lui s-a născut în Franța. Stanley Johnson, în vârstă de 80 de ani, a fost europarlamentar și a votat la referendumul din 2016 pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.
O altă consecință a ieșirii Regatului Unit din UE este retragerea din programul de schimburi universitare Erasmus. Cu o vechime de peste 30 de ani, acesta a facilitat mobilitatea prin bursele acordate studenților europeni la universități de renume.
Mulți studenți europeni care și-ar fi dorit să ajungă să studieze în Marea Britanie nu vor mai putea avea acces la universitățile britanice.
De la 1 ianuarie 2021, taxele la universitățile britanice vor crește până la sume care depășesc 10 mii de euro pe an.