Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și proiectelor europene, la Tema Zilei, pe TVR Info: Reforma pensiilor trebuie făcută așa cum ne-am angajat în PNRR

Potrivit ministrului, românii vulnerabili vor primi ajutoare în valoare de 640 de lei înainte de Paște. Dintre aceștia, 250 de lei vor fi primiți prin alimentarea vocherelor de alimente, iar alți 390 de lei vor fi acordați sub formă de pachete de ajutoare de la Uniunea Europeană.

Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la Tema Zilei: Intră banii joia viitoare pe carduri, pentru cei 2,4 milioane de români pe care îi avem beneficiari la voucherul de alimente. Sper să facem o surpriză plăcută, poate chiar de miercuri. Aceasta este, practic, tranșa a șasea din voucherul de alimente. Apoi, am spus de pachete alimentare în valoare de 390 de lei, acela, sperăm noi, ca în final, până săptămâna viitoare, să avem mai mult de 800 de mii livrate. Și, în felul acesta, cei care, acum, de sărbătorile pascale au nevoie de sprijinul nostru, să-l poată avea din timp.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a afirmat, joi, după o vizită de lucru în Prahova, că România nu are un sistem distorsionat de pensii speciale faţă de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, el punctând şi că dacă se ajunge la o reformă „dură”, există „riscul de depopulare” a unor „sisteme de importanţă strategică pentru România”.

Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la Tema Zilei: Eu am spus așa: primul pas, acela în care membrii Coaliției au un consens și o viziune comună și un acord comun asupra impunerii unor reguli de normalitate în sistemul de pensii speciale a fost făcut. De la faptul că o pensie nu mai poate depăși salariul în plată, de la faptul că din baza de calcul se scot sporuri și îndemnizații și nu se mai lasă umflarea aceasta a bazei de calcul, toate acestea sunt măsuri care vizează trecerea în normalitate pentru sistemul de pensii speciale. Dar, pe fond, reforma adevărată, măsurate ca impact financiar regula este simplă: Comisia spune ai propus un pachet de măsuri, foarte bine. Care este impactul financiar? Minus 0,01 la sută din PIB, impact asupra cheltuielilor cu pensiile speciale.

Această reformă privind pensiile speciale aduce, o dată cu ea, și un risc de depopulare pe care l-am mai menționat a structurilor statului. Nici Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nici Ministerul Muncii, care duce cea mai grea sarcină de refomă pe care o avem în PNRR, nici Ministerul Finanțelor, nici ministerele de linie nu pot lua această decizie. Această decizie este la nivel de Coaliție. Asumată politic pentru că vizează o componentă de risc pe care nu și-o poate asuma un ministru de linie, este o decizie la nivelul Coaliției de guvernare. Noi, indiferent care e mersul acestei reforme, este parte din cererea de plată trei, termenul pentru cererea de plată trei este să zicem nu-l respectăm și-l ducem în toamnă, noi tot avem un termen în față. Deja, la momentul în care te judecă Comsia, acum am avut experiența avertizorilor de integritate, decarbonizării – care a fost o reformă grea, pe care nu o vede lumea – dar, având aceste experiențe în spate, reforma pensiilor speciale ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur pierdem până la 1 miliard 400. În ultima discuție cu Comisia Europeană există o modalitate de determinare a plăților care presupun că se înmulțește valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru 47 de milioane de euro – cu un coeficient. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma. Deci, înmulțim, dacă vreți, 50 aproximativ cu 30 și o să vedeți că putem ajunge la 1 miliard și jumătate de euro, a mai explicat Marcel Boloș.

Dacă nu facem acum această reformă cu pensiile și salariile bugetarilor este o chestiune de timp până când vom ajunge în stare de dificultate ca și alte state membre ale UE, avertizează Marcel Boloș, dând ca exemplu situația din Franța și Spania.

Ministrul a vorbit la Tema Zilei și despre reforma fiscală necesară: Avem stimulente fiscale, avem înlesniri la plata impozitelor și taxelor, dar, în același timp, avem un sistem de venituri fiscale care este debalansat față de modelele europene. Se ajunge la pondere la PIB pentru veniturile fiscale, la procente mult mai mari decât România îl are acum. Pentru partea de venituri fiscale este loc încă de a valorifica acest potențial fiscal îl avem. Dacă nu dorim acest lucru, este clar că mergem pe calea reformelor: pensii speciale, pensii, salariile bugetarilor, eliminarea acestor înlesniri la plata impozitelor și taxelor, fie mergi, să zicem așa, pe calea aceasta a reformelor, fie, dacă nu, atunci își valorifică potențialul fiscal. E greșit să spun acum, ca profesor de finanțe, faptul că avem un sistem fiscal care este cu procente la impozitul pe venit, pe profit, TVA, care sunt în favoarea investitorilor, stabilitatea fiscală e un element de analiză important pentru investitori. Dar, totuși, noi, ca țară, trebuie să decidem, valorificăm acel potențial fiscal pe care îl avem în sistemul de venituri fiscale sau alegem calea reformelor, se poate decide pe ambele variante. Și, sigur, se merge spre această cerință de sustenabilitate a finanțelor publice. E important felul în care ne percepe Comisia din acest punct de vedere. Eu, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cunoscând ce este în PNRR, în mod firesc reforma pensiilor speciale este prima reformă grea.

Marcel Boloș a explicat și ce se va întâmpla în cazul rotativei guvernamentale: Dacă se respectă protocolul, sigur, eu plec de la minister, dar nu contează persoana mea, cât contează ceea ce își fixează fiecare dintre partidele politice ca și obiective pe termen lung. Anul viitor este un an electoral, sunt reforme destul de dure de făcut și sigur că acestea pun în dificultate partidele de la guvernare. Dar, am spus de atâtea ori, decizia este a Coaliției de guvernare și eu pot să mă întorc înapoi, la fostul meu loc de muncă, fără nicun fel de problemă. (Moderator: Se poate amâna rotativa?) Aici eu am spus, pentru interesul financiar al României, ca cererea de plată trei să apucăm să o depunem. Ca să nu bulverseze. Noul ministru care va veni după mine, ca să ajungă să cunoască în detaliu problematica cererii de plată trei îi trebuie trei luni de zile. Sigur că aici tot Coaliția va decide acest lucru, când se va întâmpla rotativa. Privind prin prisma interesului financiar pe care îl are România – și mai este ceva: depinde cum avansează reforma privind pensiile speciale, și mai este o reformă despre care nu se vorbește în spațiul public, cea a guvernanței corporațiilor de stat. Averea statului în administrarea companiilor de stat și, mai ales, a administrațiilor, care va trebui să facem pasul acela. De multe ori administratorii sunt puși acolo cum sunt puși.