Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Mănăstirea Hurezi, centru monahal şi cultural. Rafinat exemplu de arhitectură românească

Este cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc din întreaga ţară, unul dintre cele mai mari ansambluri monahale ale României, dar şi important obiectiv pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

25 Iulie 2014, 14:48 (actualizat 25 Iulie 2014, 18:34) | Magda Manea |
Manastirea Hurezi / FOTO: gotravel.ro
Manastirea Hurezi
Mănăstirea Hurezi
Pictură interioară
Schitul Sfântul Ştefan
Epitaf cusut de Maria Brâncoveanu

 

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor şi personalităţilor care au marcat-o.

 

Numeroasele ctitorii ale Cantacuzinilor şi Brâncovenilor au dus către sfârşitul secolului al XVII-lea, marcat de renaşterea artei monumentale româneşti, la o formă stilistică nouă, numită „stilul brâncovenesc”, stil pe care Mănăstirea Hurezi îl ilustrează cel mai sugestiv.

Construite între anii 1690 şi 1697, mănăstirea şi cele patru schituri ale sale ocupă un spaţiu larg la poalele Muntelui Căpăţânii, la marginea satului Românii de Sus. Aici, la Biseica Sfinţii Constantin şi Elena, îşi pregătise Constantin Brâncoveanu loc de odihnă veşnică, loc rămas gol în urma martirizării sale şi a celor patru fii, la Constantinopol.

Spaţiul aşezământului este structurat sub forma unei cruci, care are în centru biserica mare dedicată Sfinţilor Constantin cel Mare şi mamei sale, împărăteasa Elena; la est, biserica bolniţei, dedicată Adormirii Maicii Domnului şi construită, în 1696, de doamna Marica; la nord, mai retras, se află Schitul Sfinţii Apostoli, ctitorit de arhimandritul cărturar Ioan, primul stareţ al mănăstirii; la sud, biserica de sat, iar la vest, peste râu, micul schit Sfântul Ştefan, ctitorit, în 1703, de Ştefan Brâncoveanu, unul dintre fii voievodului.

(w380) Schitul Sf

Printre elementele bizantine şi cele româneşti, la Hurezi se regăsesc şi influenţe baroce (foişoarele), completând primul loc al „monarhiei culturale”, inaugurat de Constantin Brâncoveanu şi păstrat aproape intact până astăzi.

Istoricii şi cercetătorii consideră că biserica mare a mănăstirii reprezintă o „interpretare simplificată” a bisericii mănăstirii Curtea de Argeş – două turle, naosul despărţit de pronaos printr-un zid, cele douăsprezece colone fiind înlocuite cu două.

Ancadramentele gotice ale ferestrelor, exteriorul decorat discret, coloanele cu baze în formă de tufă de acant, foişorul baroc, sculptura în piatră, piesele de argint şi broderiile realizează o unitate elegantă şi sobră.

(w400) Pictură i

Iconografia prezintă teme rare şi elemente de noutate, iar pictura murală, de inspiraţie cretană, adusă în Ţara Românească de zugravi străini exprimă o atitudine culturală prezentă în literatura epocii.

Pridvorul bisericii, specific artei brâncoveneşti, este dominat de fresca Judecata de Apoi şi cele două cupole şi parabola samariteanului milostiv.

Pronaosul bisericii de la Hurezi este celebru pentru impresionanta galerie de personaje istorice pictate în jurul tabloului votiv.  În contextul stilului brâncovenesc, tipologia acesto personaje pictate dobândeşte trăsături ce pot fi urmărite ăn pictura de la Schitul Sfântul Ştefan, dar şi în celelelte monumete de expresie brâncovenească – feţe alungite, ochi mari încercănaţi, sprâncene arcuite şi alungite spre tâmple, bărbii rotunjite, veşminte viu colorate, cu inserţii de motive vegetale.

Cercetările realizate de restauratori în pivniţele de sub casa domnească au dus la descoperirea unei reţele de canale colectoare ce serveau la evacuarea apelor provenite din infiltraţiile subterane.

Şcolile şi atelierele de la Hurezi

Mănăstirea Hurezi, proiectată şi ca reşedinţă domnească, înfăţişa pentru prima dată modelul cultural brâncovenesc. Construită cu meşteri din sud-estul Europei, aceasta a adăpostit şi o şcoală de pictură postbizantină, dar şi o valoroasă bibliotecă umanistă, despre care, medicul curţii domneşti, Ioan Comnen, spunea: „Ai întemeit o bibliotecă demnă de văzut, cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine, şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi foarte de folos”. Pe teritoriul Ţării Româneşti era una dintre puţinele şi însemnatele biblioteci, care cuprindea pe lângă scrieri teologice şi spirituale în greacă şi slavonă, tipărite la Veneţia, Liov sau Kiev – Biblia sacra polyglota (Londra, 1653-1657), dar şi „Odiseea” lui Homer (Basel, 1541), „Trgediile” lui Euripide (Basel, 1551), „Novellae”-le lui Iustinian (Paris, 1668) sau „Corpus Byzantinae Historiae”.

(w400) Epitaf cus

Din totalul de 382 de volume, consemnate în două cataloage (1791 şi 1804), cea mai mare parte, 115, erau scrise în limba română, 110 în greacă, 39 în slavonă. Tot aici au fost găsite şi calendarele brâncoveneşti din anii 1693, 1695, 1699, 1701 şi 1703.

Schitul Sfântul Ioan, cea mai veche aşezare de la Hurezi, adăpostea o şcoală de copişti de manuscrise, dar şi numeroase obiecte textile sau de metal, de mare valoare istorică şi artistică – veşminte cu motive florale lucrate în fir de aur şi pietre preţioase, donate bisericii de Constantin brâncoveanu, o anaforniţă lucrată de maestrul argintar George May II din Braşov, un chivot ce reprezenta biserica de la Curte de argeş – majoritatea aflate acum în colecţiile Muzeului de Artă.

Tot aici, se afla şi un renumit atelier de broderie, condus de artista Despina, venită de la Constantinopol. Firele de aur şi argint, mătăsurile naturale, tehnicile folosite, dar şi priceperea Despinei au ridicat broderia la rang de artă şi atelierul într-o adevărată şcoală de artă românească.

Hurezi, o mănăstire bogată

Încă de la început, domnitorul s-a îngrijit să înzestreze mănăstirea cu pământ şi sate de rumâni, cu vii, păduri, hanuri şi mori. În anul 1691, Brâncoveanu a dăruit satul Huurez, apoi satul Baia de Fier, unde a construit şi o biserică de piartă, dar şi moşia Puţuri, cu o moară la Gioloc, în 1700 ajungând una dintre cele mai bogate aşezăminte mănăstireşti din Ţara Românească. Alte proprietăţi: un han la Craiova, viile de lângă Piteşti, Munţii Bălcescu şi Bărcheiul. Mănăstirea avea şi drept de vamă la Bistriţa şi Cernăuţi şi primea anual 100 de vedre de vin (vinărici) de la locuitorii din Râmnicu Vâlcea.

Legendele spun că numele i se trage de la nişte păsări de noapte, cu penaj frumos colorat, numite huhurezi, care le ţineau de urât meşetrilor tocmiţi de Brâncoveanu pentru ridicarea măreţului lăcaş.

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta ample documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

Surse:

Bogdan Tătaru-Cazaban şi Gabriel Herea, Mănăsrirea Hurezi, Artec Impresiones, 2011

Lucian Roşu, Mănăstirea Hurez, Meridiane, 1965

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 3°C
IASI -2°C 2°C
CLUJ -2°C 1°C
CONSTANTA -2°C 1°C
CRAIOVA -3°C 0°C
BRASOV -6°C -2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Februarie 2019, 19:31
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-02-2019
Deschidere: 7856.01
Maxim: 7881.87
Mimim: 7759.22
Variatie: -1.13%
TLV
1.91
2.39%
BRD
12.10
2.28%
SNG
31.60
1.56%
FP
0.89
0.22%
SIF1
2.20
0.46%
SNN
9.33
0.97%
TGN
341.00
0.58%
SIF3
0.25
1.4%
SNP
0.34
1.43%
SIF5
2.04
0.49%
ARHIVĂ ȘTIRI