Magistraţii au respins contestaţia lui Liviu Dragnea la condamnarea în dosarul “Referendumul”

24 aprilie 2017, 10:44

Liviu Dragnea a apelat la o cale excepţională  de atac, prin care contest, practic, pedeapsa primită în dosarul “Referendumul”. Liderul PSD voia să scape de anii cu suspendare primiţi dar şi de interdicţiile impuse de această pedeapsă.

Iniţial, a mers la Tribunalul Bucureşti, acolo unde magistraţii şi-au declinat competenţa, pe motiv că este parlamentar, prin urmare dosarul a ajuns la Înalta Curte. În urmă cu câteva săptămâni s-a judecat această contestaţie, urmând ca astăzi să aflăm verdictul.

Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite