În toamna anului 1941, toți bărbații evrei au fost adunați pe stadionul Electrica, situat lângă Gara de Est, pentru a fi repartizați în detașamente de munca forțată.
Unii ajunseseră la Chizătău-Şanoviţa, Ghioroc și Pâncota. Alții, la Filiași și Piatra Olt.
Există mărturii potrivit cărora evreii din Lugoj fuseseră trimiși la Făgăraș și Predeal. Principalul scop al acelor munci fusese „terfelirea demnității umane"
Unii ofițeri ai armatei române au dispus după bunul plac de sănătatea sau chiar de viața persoanelor supuse discriminării pe criterii rasiale.
În lagărul de la Ghioroc condițiile de muncă erau inumane, acolo aplicându-se bătăi la pielea goală (loviturile variau între 25 și 70), încarcerarea fără nici o explicație și tratamentul batjocoritor. Tot la Ghioroc a fost încercată practica așa-ziselor camere de inchiziție
Evreii din detașamentele amintite munceau la carierele de piatră, în construcții, transport, la repararea drumurilor și liniilor de cale ferată, la săparea șanțurilor și ca hamali în gări. Toate acestea nu au reprezentat decât un gen de marginalizare și excludere la care fuseseră supuși membrii comunităților evreiești și liderii lor.
Mărturiile supraviețuitorilor atestă că o sută de evrei sioniști (care au cerut viza de URSS pentru a ajunge in America) din Timișoara au fost deportați în Transnistria și nu s-au mai întors niciodată.
Comunității evreiești i s-au confiscat averile (magazine, fabrici, păduri, ferme), afacerile, nu aveau voie să aibă radiouri, să practice medicina (doar pe pacienți evrei), să fie avocați
În Banat, atât țăranii cât și intelectualii români, nu au susținut politica mareșalului Antonescu și au luat apărarea evreilor
Românii le luau apărarea, îl primeau în casele lor, îi lăsau să asculte radioul.
Comunitățile de evrei din Timișoara, Arad și Turda urmau să fie deportate la Lublin.
Franz von Neuman, "baronul din Arad" deținea o fabrica de textile in Arad. El ar fi oferit armatei române 400 de milioane de lei prin intermediul unui înalt funcționar al armatei române.
În plus, fabrica lui furniza armatei române echipamentul de război.
Neuman era prieten cu Iuliu Maniu, conducătorul național țărăniștilor, și care s-a declarat împotriva deportării evreilor
Evreii din Timișoara au aflat dintr-un ziar german ce apărea la Belgrad și care ajungea la Timișoara, ce urma să li se întâmple.
Tot Neuman l-a convins și pe Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan, sa le ia apărarea (croitorul Mitropolitului era evreu). Înaltul prelat avea o relație apropiată cu mareșalul Antonescu
Ambele demersuri - al mitropolitului Nicolae Bălan și al lui Iuliu Maniu - au fost decisive în salvarea evreilor.
Trebuie să înțelegem că evreii din regiunile Banat și Transilvania de sud au fost priviți de Ion Antonescu ca o posibilă monedă de schimb.
Acceptarea stopării planului a avut loc pe fondul în care războiul evolua nefavorabil pentru Germania nazistă.
Supraviețuirea evreilor din Banat și Transilvania de sud a fost rezultatul temerilor lui Ion Antonescu față de hotărârile tratatelor de pace ce urmau să fie semnate după încetarea războiului, hotărâri de care depindea configurația teritorială a statului român.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 17°C  |
20°C  |
| IASI | 20°C |
22°C |
| CLUJ | 16°C |
18°C |
| CONSTANTA | 13°C |
16°C |
| CRAIOVA | 15°C |
19°C |
| BRASOV | 15°C |
18°C |
