LUMEA AZI | Nord Stream, proiectul discordiei

Washingtonul acuză Moscova că prin această conductă, care trece pe sub Marea Baltică, gata în proporţie de 80 la sută, îşi consolidează astfel influenţa în Europa. Pentru sustinatorii săi, inclusiv Germania, Nord Stream este însă un proiect strategic în aprovizonarea cu gaze pe continent.

Alternativa americanilor la gazul rusesc este gazul lichefiat, ofertă de care ar putea beneficia, în primul rând, Europa de Vest. Experţii cred însă că gazoductul ar putea avea şi o altă întrebuinţare.

Lubmin, landul german Mecklenburg Pomerania Anterioară. Aici se termină gazoductul Nord Stream 2, prin Marea Baltică. Lungimea? 1200 de kilometri.

Instalaţia care va aproviziona Europa de Vest cu gaz din Rusia ocoleşte Ucraina.

Acum când echipele de lucru au ajuns la doar câţiva kilometri de coasta germană a Mării Baltice, Statele Unite vor să impună sancţiuni, de exemplu operatorilor de nave speciale. În locul gazoductului rusesc, Statele Unite oferă gaz lichefiat.

Şi Polonia are obiecţii. Oficiul antitrust l-a amendat cu 20 de milioane de dolari pe unul dintre finanţatorii noului gazoduct pe motiv că n-ar fi depus documentaţia la termen.

Kleipeda, Lituania. Ţara se aprovizionează cu gaz natural lichefiat din Qatar, livrat pe calea apei cu o navă specială. Polonia a încheiat un contract similar cu o companie din Statele Unite. Lituania şi Polonia nu vor să aibă de-a face cu gazul de la ruşi.

Pe fondul schimbărilor climatice, proiectul Nord Stream ar putea avea o altă destinaţie în viitor. Conductele n-ar mai servi la aprovizionarea cu gaz natural ci ar putea transporta hidrogen. Astfel, ar fi evitată producerea gazelor cu efect de seră, spun specialiştii.

S-ar putea produce, la scară largă, hidrogen lichid ce ar putea fi transportat prin noul gazoduct. Din păcate, însă, omenirea este încă departe de pasul acesta.