Război în Ucraina, ziua 185 | La centrala nucleară Zaporojie există un risc de ‘pulverizare de substanţe radioactive’ (Energoatom). Preşedintele Putin semnează un decret care facilitează şederea refugiaţilor ucraineni pe termen nelimitat în Rusia

ACTUALIZARE 21.15 – Londra donează Kievului şase drone submarine pentru deminarea coastelor ucrainene

Aceste dispozitive „uşoare şi autonome sunt concepute pentru a fi utilizate în zone de coastă cu mică adâncime, fiind capabile să funcţioneze până la 100 de metri sub nivelul mării pentru a detecta, localiza şi identifica mine, cu scopul ca marina ucraineană să le poată neutraliza”, a precizat Ministerul Apărării britanic într-un comunicat.

„Zeci de membri ai marinei ucrainene vor fi instruiţi să utilizeze aceste drone în cursul lunilor următoare, antrenamentul începând deja pentru primii dintre ei„, a declarat ministerul. Instruirea va fi asigurată de specialişti britanici şi americani pe teritoriul Marii Britanii

ACTUALIZARE 20.50 – Secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare din Ucraina, Oleksii Danilov, a avertizat sâmbătă în cadrul telemaratonului informativ al televiziunilor ucrainene împotriva „îngheţării” războiului declanşat de Rusia şi adoptării unui acord de tipul „Minsk-3” condiţionat, relatează agenţia de presă locală Liga.

Kievul nu trebuie să accepte sub nicio formă „îngheţarea” actualului război cu Rusia, consideră el, pentru că mai devreme sau mai târziu Federaţia Rusă va încerca oricum să captureze din nou teritorii ale Ucrainei.

„În acest război, fiecare ţară îşi are propriile interese, dar este necesar să prevenim un ‘Minsk-3’ condiţionat, societatea noastră nu va accepta aşa ceva. Condiţiile ‘Minsk-1’ şi ‘Minsk-2’ au fost absolut inacceptabile pentru Ucraina„, a afirmat el, referindu-se la acordurile mediate de Franţa şi Germania, destinate să pună capăt ostilităţilor din Donbas (est).

Danilov a menţionat că unele ţări ajută Ucraina, în timp ce altele consideră că ar fi „necesară o negociere” cu dictatorul rus Vladimir Putin, întrucât urmează o iarnă grea, iar preţurile la gaze au crescut semnificativ.

ACTUALIZARE 19.14 – Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret ce simplifică şederea şi dreptul de muncă a sute de mii de persoane care au părăsit Ucraina ducându-se în Rusia după declanşarea intervenţiei militare a Kremlinului în ţara vecină, relatează France Presse.

Potrivit acestor noi „măsuri temporare”, publicate sâmbătă, deţinătorii unui paşaport ucrainean, precum şi locuitorii teritoriilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, vor putea rămâne în Rusia „pe timp nelimitat”.

Până în prezent, ei nu puteau locui oficial în Rusia decât 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Pentru o şedere mai îndelungată ei trebuiau să obţină un permis de muncă sau o autorizaţie specială.

Persoanele vizate au de acum „dreptul de a desfăşura o activitate profesională în Rusia fără permis de muncă”, precizează decretul.

Totuşi, pentru a profita de această măsură, ele vor trebui să se supună unei prelevări de amprente digitale, fotografierii pentru identificare şi unui examen medical pentru o eventuală depistare de droguri şi de maladii infecţioase.

ACTUALIZARE 17.10 – Riscuri de radiaţii şi incendii la centrala nucleară din Zaporojie, în urma unor noi bombardamente

Noi bombardamente au vizat în ultimele 24 de ore perimetrul centralei nucleare din Zaporojie (sud-estul Ucrainei), au anunţat Rusia şi Ucraina, acuzându-se reciproc de acestea, în timp ce operatorul ucrainean Energoatom a anunţat că centrala funcţionează de sâmbătă la amiază cu risc de scurgeri şi incendiu.

ACTUALIZARE 16.25 – Ucraina permite marinarilor să părăsească ţara în cadrul creşterii probabile a exporturilor de cereale

Marinarii de pe vasele comerciale vor putea să iasă din Ucraina dacă vor primi aprobare din partea centrelor militare la care sunt arondaţi, a anunţat sâmbătă premierul ucrainean, Denis Şmîgal, o decizie care ar putea facilita procesul de expediere a cerealelor din porturile ţării.

Această decizie, aprobată sâmbătă de guvernul ucrainean, îi vizează pe membrii de sex masculin ai echipajelor vaselor comerciale, care navighează pe mare şi fluvii, precum şi pe studenţii din marină care fac practică la bordul navelor, a indicat Şmîgal.

Decizia respectivă ar urma să atenueze penuria de marinari capabili şi pregătiţi să completeze echipajele navelor care vin şi ies din Ucraina pentru a exporta cereale printr-un coridor maritim, ce a constituit obiectul unei medieri internaţionale.

Bărbaţilor ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani li s-a interzis în mare parte să părăsească Ucraina în condiţiile legii marţiale instituite în timp ce ţara luptă împotriva invaziei ruse.

ACTUALIZARE 14.00 Operatorul nuclear ucrainean Energoatom a avertizat sâmbătă că există un risc de ”pulverizare de substanţe radioactive” la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, transmit AFP şi Reuters.

Potrivit Energoatom, forţele ruse ”au bombardat locul în mai multe rânduri în ultima zi”.

”Infrastructura centralei a fost afectată şi există riscul de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive”, a indicat Energoatom pe Telegram, adăugând că există şi ”un risc ridicat de incendiu”.

De partea sa, Ministerul Apărării rus a acuzat armata ucraineană că a bombardat centrala Zaporojie de trei ori în ultimele 24 de ore.

Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice.

Având şase reactoare cu o capacitate de 1.000 de megawaţi fiecare, centrala Zaporojie se află din luna martie în mâinile forţelor ruse.

În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat locul acestei centrale, ceea ce a sporit temerile privind producerea unei catastrofe de tipul celei din 1986 de la Cernobîl.

În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

ACTUALIZARE 13.00 Într-o mică parcare din orașul Herson, ocupat de ruși, s-au auzit aplauze săptămâna trecută, când Anton Alikhanov a tăiat o panglică roșie pentru a marca inaugurarea ceremonială a unui post de televiziune local, Tavriya TV, relatează The Guardian.

Noul canal face parte dintr-o acțiune de propagandă în Herson, despre care Rusia speră că va ajuta să-și cimenteze stăpânirea asupra orașului din sudul Ucrainei, ocupat în primele zile ale invaziei. Alikhanov, guvernatorul regiunii Kaliningrad din Rusia, a declarat că jurnaliştii din oraşul său vor veni la Herson pentru a „ajuta” noul post TV să găsească mesajul potrivit. Kremlinul a desemnat diverse regiuni rusești să „îndrume“ diferite părți ale Ucrainei ocupate.

Până când Tavriya va începe să funcționeze, principalul canal local din Herson este VTV Plus, care emite de mai bine de un deceniu. La sfârșitul lunii februarie, chiar înainte de ocupația rusă, transmisiunile VTV au fost în ucraineană și au inclus interviuri cu localnicii care s-au alăturat brigăzilor de apărare teritorială și de supraveghere de vecinătate, care au vorbit despre apărarea teritoriului lor împotriva rușilor.

ACTUALIZARAE 11.30 Situatia de la centrala nucleara Zaporojie ramane foarte riscanta, a declarat presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Doua reactoare au fost reconectate la retea, dupa ce din cauza bombardamentelor, centrala fusese deconectata. Rusia si Ucraina se acuza reciproc de acte de provocare la Zaporojie. Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom a anuntat ca rusii pregatesc o provocare in urma careia se vor inregistra emisii de radiatii.

ACTUALIZARE 10.00 Rusia şi-a intensificat atacurile în Doneţk (estul Ucrainei) în ultimele cinci zile, într-o mişcare ce ar putea viza atragerea forţelor ucrainene şi zădărnicirea unui eventual contraatac al acestora, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters.

”Există o posibilitate realistă ca Rusia să-şi fi sporit eforturile în regiunea Donbas într-o tentativă de a ademeni unităţi ucrainene suplimentare, pe fondul speculaţiilor că Ucraina intenţionează să lanseze o contraofensivă majoră” în zonă, arată buletinul informativ cotidian publicat pe Twitter de ministerul citat.

Lupte intense au avut loc în apropierea oraşelor Siversk şi Bahmut, care se află la nord de oraşul Doneţk, ocupat de forţele ruse.

La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

În prezent, pentru a se putea apăra Ucraina se bazează în general pe armamentul greu primit din Occident.

ACTUALIZARE 9.00 Vicepremierul Ucrainei, Irina Veresciuk, a declarat că executivul din capitala Kiev dorește să extindă măsura potrivit căreia evacuarea civililor este obligatorie în zonele aflate pe linia frotnului în estul și sudul țării.

Irina Veresciuk a declarat pentru televiziunea națională ucraineană că prioritară este evacuarea femeilor cu copii și a persoanelor în vârstă din anumite părți ale regiunilor Harkov, Zaporojie și Nikolaev.

„Nu vorbesc de regiunile întregi, dar în unele părți va fi necesară evacuarea obligatorie și ne pregătim pentru acest lucru”, a spus oficialul guvernamental, potrivit Hotnews.

De asemenea, vicepremierul le-a transmis cetățenilor să nu se împotrivească mai ales că ei sunt aproape de linia frontului și riscă să fie amenințați cu de ocupația rusă.

„Dacă rămân acolo, oamenii vor suferi, mai ales copiii”, a adăugat Irina Veresciuk.

La finalul lunii iunie, guvernul de la Kiev a lansat o campanie de evacuare obligatorie pentru cetățenii din regiunea Donețk.

ACTUALIZARE 08.00 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina a exportat până în prezent un milion tone de produse agricole din porturile sale la Marea Neagră, conform termenilor unui acord privind exportul de cereale, intermediat de Turcia şi Naţiunilor Unite, transmite Reuters.
Într-o intervenţie vineri seară, preşedintele Zelenski a informat că au fost trimise 44 de nave către 15 ţări. Liderul de la Kiev a mai informat că au fost primite alte 70 de cereri pentru nave ce urmează să fie încărcate.
Volodimir Zelenski a adăugat că obiectivul Kievului vizează exportul a trei milioane de tone pe lună.

ACTUALIZARE 7.30 Dmitri Medvedev, un aliat important al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters.
Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii.
Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO.
„Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea”, a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate.

Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele.Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să „denazifice” Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire.

Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora.
‘Acest lucru (discuţiile) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)”, a spus Medvedev.
În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari.
„Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km”,”dar e altceva când e vorba de 300-400 km”. Atunci „ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse”, a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

ACTUALIZARE 7.00 Cei 191 de semnatari ai TNP, care are ca scop prevenirea răspândirii armelor nucleare, promovarea dezarmării totale şi promovarea cooperării în utilizarea paşnică a energiei nucleare, s-au reunit la sediul ONU din New York începând cu 1 august. Însă, în pofida unei luni de negocieri şi a unei sesiuni finale amânate pentru câteva ore vineri,„conferinţa nu este în măsură să ajungă la un acord”, a declarat preşedintele conferinţei, argentinianul Gustavo Zlauvinen, după intervenţia Rusiei. Deciziile sunt luate prin consens, iar reprezentantul Rusiei, Igor Vişneveţki, a denunţat o lipsă de „echilibru” în proiectul final al textului de peste 30 de pagini.„Delegaţia noastră are o obiecţie cheie faţă de anumite paragrafe, care sunt neruşinat de politice”, a spus el, repetând de mai multe ori că Rusia nu a fost singura ţară care a avut obiecţii faţă de conţinutul documentului în general. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, Rusia s-a opus în mod deosebit paragrafelor referitoare la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de armata rusă.

În cea mai recentă versiune a textului, consultată de AFP, se sublinia o „mare îngrijorare” cu privire la activităţile militare din jurul centralelor electrice ucrainene, inclusiv Zaporojie, „pierderea controlului” de către Ucraina asupra acestor situri şi „impactul” semnificativ asupra siguranţei.
În aceste patru săptămâni au fost, de asemenea, în discuţie şi alte elemente sensibile pentru anumite state, în special programul nuclear iranian şi testele nucleare nord-coreene.
Nici la ultima conferinţă de revizuire, în 2015, părţile nu au putut ajunge la un acord asupra chestiunilor de fond.
În orice caz, „ceea ce este cu adevărat problematic este că, cu sau fără text, nu contribuie la reducerea nivelului de ameninţare nucleară în acest moment”, a declarat Beatrice Fihn, care conduce Campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare (ICAN). Proiectul de text a fost „foarte slab şi desprins de realitate”, a adăugat ea, remarcând absenţa „angajamentelor concrete de dezarmare”.
În deschiderea conferinţei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că un astfel de pericol nuclear nu a mai existat de la apogeul Războiului Rece.