Bacteriile leproase ar putea deține secretul pentru repararea și regenerarea în siguranță a organismului, susțin cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, conform BBC. Experimentele pe animale au scos la iveală capacitatea remarcabilă a bacteriei de aproape a dubla dimensiunea ficatului prin stimularea unei creșteri sănătoase.
Este un act viclean și egoist care oferă bacteriei mai multe țesuturi pe care să le infecteze. Potrivit oamenilor de știință, descoperirea modului în care fac acest lucru ar putea duce la noi terapii care să sfideze vârsta.
Cum se manifestă lepra
Lepra provoacă dizabilități atunci când infectează nervii, pielea și ochii și de-a lungul istoriei, cei infectați au fost izolați. Bacteria care o provoacă se numește Mycobacterium leprae și are capacitatea de a efectua „alchimie biologică” și de a transforma un tip de țesut corporal în altul, spun oamenii de știință.
Pentru experimente, cercetătorii s-au orientat către un animal care găzduiește boala - un tatu. Acestea au fost efectuate în SUA și au arătat că infecția se îndreaptă spre stratul protector al ficatului animalelor, unde efectuează o deturnare controlată a organului pentru a-l reprograma în scopuri proprii.
„A fost total neașteptat. Este oarecum uluitor. Cum reușesc să facă asta? Nu există nicio terapie celulară care să poată face așa ceva", a declarat profesorul Anura Rambukkana, de la centrul de medicină regenerativă al Universității din Edinburgh.
Rezultatele, publicate în Cell Reports Medicine, au arătat că ficatul aproape și-a dublat dimensiunea. O analiză detaliată a arătat că era sănătos și funcțional, cu toată gama obișnuită de vase de sânge și canale biliare.
Creștere rapidă
Se pare că microbul leprei derulează ceasul dezvoltării în ficat. Celulele hepatice complet dezvoltate sunt centrale metabolice cu sute de sarcini în organism. Dar bacteria le duce înapoi o etapă - ca și cum ar redeveni celule adolescente - unde pot crește rapid în număr, înainte de a se maturiza din nou la vârsta adultă, explică specialiștii.
Consultarea activității diferitelor părți ale ADN-ului scoate la iveală o imagine similară cu cea a unui animal mult mai tânăr sau chiar a unui făt, cand ficatul este încă in formare.
Proces natural
Detaliile precise ale modului în care se întâmplă toate acestea rămân evazive.
Cercetările, premiate cu Premiul Nobel, au arătat că este posibil să se dea forțat ceasul înapoi până în punctul în care celulele își recapătă capacitatea de a deveni orice alt tip de celulă din organism, dar acest lucru prezintă riscul de a le transforma în celule canceroase, anunță specialiștii.
„Microbii (de lepră) folosesc căi alternative", spune profesorul Rambukkana. „Este o cale mult mai sigură și le ia mai mult timp să facă acest lucru, așa că acesta este un proces natural", a adăugat acesta.
Rezultate promițătoare
Dr. Darius Widera, de la Universitatea din Reading, a declarat: „Nu există nici o dovadă de o astfel de metodă. În general, rezultatele ar putea deschide calea unor noi abordări terapeutice pentru tratamentul bolilor hepatice, cum ar fi ciroza. Cu toate acestea, deoarece cercetarea a fost realizată folosind un tatu, nu este clar dacă și cum aceste rezultate promițătoare se pot transpune în biologia ficatului uman”.
Speranța este că această abordare poate fi valorificată pentru repararea ficatului persoanelor care așteaptă un transplant sau chiar pentru a inversa unele dintre daunele cauzate de îmbătrânire în alte părți ale corpului. Toate aceste idei rămân însă netestate și sunt necesare mai multe cercetări pentru a reuși ceea ce se vrea a fi o metodă inovativă de reparare și regenerare a organismului uman.
Boala Hansen, cunoscută și sub numele de lepră, este o boală infecțioasă care a devenit o epidemie, în timpul cruciadelor, când soldații au adus mulți germeni. Boala a luat proporții și a afectat mai mult de un sfert din populația Europei. O extindere mare a bolii are loc în secolul al XIX-lea, în Norvegia. Aceasta a atins cifra de 2800 de leproși. Numărul total al persoanelor care au suferit din cauza leprei nu poate fi estimat. În momentul de faţă multe ţări din Asia, Africa şi America Latină înregistrează un număr semnificativ de persoane ce suferă de lepră.
Un articol de Maria Chiriță