Legea salarizării unitare – calendar al majorărilor. Raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu: 1 la 12. Nu dispare niciun spor

Potrivit ministrului Muncii, raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 12. Nu au fost tăiate niciun fel de sporuri. Majorările prevăzute pentru 2022 pentru medici și asistente se vor produce de la 1 ianuarie 2018. „Și salariile judecătorilor și salariile procurorilor cresc semnificativ (…) Semnificativ înseamnă că nu cresc în glumă. Chiar cresc„, a ținut să precizeze  președintele PSD, Liviu Dragnea. Lia Olguța Vasilescu a prezentat un calendar al majorărilor pentru categoriile bugetare.

StirileTVR.ro vă prezintă în format LIVE TEXT principalele puncte din declarațiile susținute de liderii politici și de reprezentanții guvernului la finalul întâlnirilor de joi

ACTUALIZARE 19.20 Declarații Liviu Dragnea

• s-a recitit legea, am făcut niște simulări
• sub nicio formă nu scad salariile judecătorilor și magistraților
• s-a hotărât să nu fie proiect de lege inițiat de guvern, ci inițiativă parlamentară

Declarații Sorin Grindeanu

• le mulțumesc colegilor de la Ministerul Muncii pentru tot ce au făcut în aceste săptămâni
• 30 iunie – finalul sesiunii parlamentare să însemne lege adoptată în Parlamentul României
• asta este ținta

Declarații Lia Olguța Vasilescu

• toate autoritățile și instituțiile publice sunt incluse în această lege a salarizării unitare, mai puțin BNR-ul și ASF-ul
• raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 12
• sindicatele au cerut să fie 1 la 13, sau mai precis au sperat să fie măcar 1 la 13
• pe actuala legislație avem un raport de 1 la 15, sau mai bine zis aveam 1 la 15, pentru că haosul care s-a generat în sistem în ultima perioadă a dus chiar la un raport mult mai mare
• cred că este mulțumitor pentru absolut toată lumea că raportul este de 1 la 12
• salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade, trepte și gradații
• gradațiile se acordă în procent de 7,5% pentru gradația 1 de la 3 la 5 ani
• 5% pentru gradația 2 de la 5 la 10 ani
• pentru gradația 3 între 10 și 15 ani procentul este de 5%
• gradația 4 de la 15 la 20 de ani procentul de 2,5 %
• gradația 5 peste 20 de ani, procentul este de 2,5% vechime
• din această cauză am avut mai multe discuții cu sindicatele; de fiecare dată au fost dezbateri foarte aprinse, până la urmă am mers exact pe varianta pe care și-o doreau sindicatele respective
• nu am tăiat niciun fel de sporuri – toate cele care erau înainte în lege se vor regăsi și în această lege
  
• diferența este că s-au plafonat la ordonatorul de credite la 30%; asta ca să oprim sarabanda care a dus în unele instituții publice la o anvelopă de 70-80% sporuri
  
• precizare – în cadrul instituției, per total anvelopă trebuie să fie 30%
• un polițist care lucrează în stradă, de exemplu, poate să ajungă la sporuri de 70-80%, dar este clar că cei care stau la birou sau, mă rog, alte persoane, personal contractual, va trebui să aibă sporuri mai mici

De când vor intra în plată salariile

La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creșteri salariale:

• soldele de funcție ale personalului militar se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna martie 2017
• salariile de funcție ale polițiștilor se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna martie 2017
• salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației locale intră în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018

La data de 1 ianuarie 2018  sunt următoarele creșteri salariale:

• medicii și asistentele care intră cu toată creșterea – ceea ce în lege ar trebui să ajungă la anul 2022 va intra în plată chiar cu 1 ianuarie 2018, însă nu vor mai crește deloc până în 2022
• salariile de bază pentru personalul didactic din învățământ se majorează cu 50% față de nivelul decembrie 2017
  
• salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25% față de nivelul acordat în luna decembrie 2017
  
• indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare
  
• în perioada 2019 – 2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018
  
• în situația în care la data intrării în vigoare a  prezentei legi salariile de bază, soldele de funcție șamd de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele din prezenta lege pentru anul 2022 sau devin ulterior ca urmare a majorărilor, se acordă cele prevăzute pentru anul 2022

„La învățământ le-am păstrat aceleași sporuri, la sănătate la fel, la poliție la fel, a fost o diferență în care i-am reglat cu sănătatea așa cum au cerut sindicatele din Apărare și Ordine publică, în justiție la fel, s-au păstrat aceleași sporuri, în cultură la fel. Diferența, așa cum am spus, e plafonarea de 30%, însă ce este, dacă vreți, cu adevărat diferit în această lege este raportarea la administrația publică locală„, a subliniat ministrul Muncii.

Administrația publică locală

• ce e cu adevărat diferit e raportarea la administrația publică locală
• funcțiile de demnitate publică cresc după un coeficient raportat la salariul minim pe economie
• la administrația publică locală s-a stabilit o grilă, dar fără să dăm niciun fel de salariu, de sumă, ci se pornește de la minimul pe economie și se ajunge la un maxim care nu poate să depășească salariul, sau mai bine zis indemnizația viceprimarului
• de ce am ajuns la această situație? în primul rând pentru că s-a discutat foarte mult ca nivel de principiu în ultima perioadă că este vorba de o autonomie locală și atunci trebuie să le dăm dreptul să-și stabilească singuri salariile
• sigur că nu am putut să-i lăsăm să-și facă salarii cât vor, din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizației viceprimarului, dar în mod clar nu vor putea să depășească anumite etape, adică între muncitorul necalificat și viceprimar este toată grila din primărie și în ordine crescătoare, conform grilei, se vor acorda aceste indemnizații
• am discutat foarte mult cu primarii, unii dintre ei aflând cum vor crește salariile în România au spus că e posibil să nu își permită să facă aceste creșteri pentru că sunt unele localități mici care abia își asigură salariul și eventual cheltuielile utilităților și atunci au solicitat să găsim o astfel de soluție, ceea ce s-a și întâmplat
• sunt primării foarte mari de localități cu bugete foarte mari care, la fel, au solicitat să poată să facă dumnealor aceste plăți în funcție de cum își doresc
• plățile respective, sumele vor trebui să fie stabilite de către consiliile locale și consiliile județene

Salariile demnitarilor – Preşedintele României ar urma să aibă salariul cel mai mare: 17.400 de lei

Pe următoarea treaptă se vor situa preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, premierul şi preşedintele Curţii Constituţionale.

Un ministru va fi plătit cu 14.500 de lei.

Interesant este că senatorii şi deputaţii vor avea aceleaşi salarii cu primarii marilor localităţi: 11.600 de lei.

Calculul se face după formula: salariul minim pe economie X coeficienți

• președintele României: coeficientul este 12 – cel mai mare salariu din România
• urmează în ordine descrescătoare: președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, președintele ÎCCJ, președintele CCR – 11
• premierul României – 11
• judecătorii de la ÎCCJ – 10,5
• judecătorii CCR – 10,5
• miniștrii sunt la coeficientul 10
• primarul general al Capitalei – 9
• viceprimarul Capitalei – 8
• președintele Consiliului Județean – 8
• parlamentarii – 8
• secretarii de stat – 7,4
• vicepreședintele Consiliului Județean – 7
• primar de localitate peste 300 de mii de locuitori – 8
• primar de localitate cu peste 200 de mii de locuitori – 7,5
• ultimul în ierarhie – viceprimarul de localitate cu până la 3 mii de locuitori – 3.

Salariile din justiție

„În ceea ce privește justiția, așa cum a spus și domnul președinte Liviu Dragnea, nu este vorba de niciun fel de tăiere, dimpotrivă”, a subliniat ministrul Muncii.

„Sunt diferențe între procurori și judecători, de altfel vreau să vă spun că aceste diferențe sunt peste tot în Uniunea Europeană. Noi am consultat toată legislația, nu numai cea a României după 1989 încoace, dar și legislația din Uniunea Europeană. (…) În Germania, procurorul este la 3 mii de euro, iar judecătorul este la 6.434 de euro, deci diferențele sunt absolut semnificative. La noi diferențele sunt mici, adică este cred că 5%”, a explicat Lia Olguța Vasilescu.

Liviu Dragnea: „Și salariile judecătorilor și salariile procurorilor cresc semnificativ (…) Semnificativ înseamnă că nu cresc în glumă. Chiar cresc. Precizarea este că la procurori cresc puțin mai puțin decât la judecători. Deci discutăm de creșteri semnificative pentru toți magistrații. Este o mică diferențiere. Deci nu se pune problema să scadă salariul cuiva – procuror sau judecător”.

Liviu Dragnea:

• în toată perioada din momentul în care se depune legea ca inițiativă parlamentară și până la votul final vor fi consultări cu absolut toate instituțiile și se vor relua consultările cu sindicatele care deja au avut loc
• deci această lege nu se adoptă mâine
• eu cred că supărarea vine din cauza faptului că au apărut informații neadevărate și trunchiate și pe surse
• inclusiv pentru CSM creșterea va fi substanțială

Declarații Călin Popescu Tăriceanu:

• ne-am asumat politic
• proiectul de lege va fi introdus în așa fel încât să nu mai pierdem 30 de zile termen de dezbatere publică
• dorința e ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare legea să fie votată
• e imposibil ca o lege să mulțumească pe toată lumea
• încearcă să repare o serie de dereglări care s-au produs de-a lungul timpului
• un funcționar din primărie poate să câștige mai mult decât primarul, un consilier sau un director general poate să câștige mai mult decât un ministru
• sectorul public are o funcție vitală într-un stat
• nr. de medici care au emigrat din România este uriaș, nr. asistentelor, și calitatea serviciului medical este afectată
• în educație la fel
• sistemele esențiale – educație, sănătate – trebuie avute în vedere, alături de celelalte instituții fundamentale ale statului
• în momentul acesta acest proiect era absolut necesar, pentru că altfel, din punct de vedere economic, nu am fi reușit să mergem mai departe, bugetul nu ar fi reușit să facă față
• nu o să ajungem la nivelul țărilor occidentale
• încă în România bugetul de salarii e sub cheltuiala pe care o au statele din UE

Telejurnal 17.00 Ședința Comitetului executiv s-a încheiat. S-a încheiat și ședința coaliției, la care au participat atât lideri ai PSD, cât și lideri ai ALDE. A urmat o discuție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, cu deputații acestui partid despre legea salarizării, transmite Andreea Dumitrescu.

Rămâne de văzut care va fi forma finală a proiectului, pentru că inclusiv miercuri seară s-au adus modificări.

În ședința Comitetului executiv s-a discutat despre alegeri parțiale care trebuie organizate în mai multe localități din țară, după ce primarii au optat să renunțe la fotoliul câștigat vara trecută în favoarea altor funcții.

ORA 14.45 Victor Ponta a fost propus pentru excludere la ședința Comitetului Executiv Național (CExN) al PSD care se desfășoară astăzi, la Sinaia, transmite Agerpres. Propunerea a fost respinsă de Liviu Dragnea.

ORA 14.15 În interiorul coaliției sigur va exista consens pe Legea salarizării unitare, deși atât ministrul Muncii, cât și președintele Liviu Dragnea se arată deschiși dezbaterii din parlament și unor eventuale amendamente, dar care să nu schimbe cu mult legea, a transmis Andreea Dumitrescu, pentru Telejurnal.

Ședința Comitetului Executiv al PSD a început deja, s-au discutat la început chestiuni de organizare a partidului, de conduceri interimare ale anumitor filiale, dar și despre Cătălin Rădulescu. Acesta a fost suspendat din partid pentru o perioadă de 6 luni.

La Sinaia au început să vină și lideri ALDE, pentru că, după ședința Comitetului Executiv, urmează și cea a coaliției.

ORA 11.10 Ședința Comitetului Executiv al PSD va începe în jurul orei 11.15, iar cea a coaliției va fi la ora 14.00, a transmis Andreea Dumitrescu, de la Sinaia.

ORA 10.15 Chiar acum este o ședință informală între președintele PSD Liviu Dragnea și membrii guvernului care fac parte din PSD, a transmis Andreea Dumitrescu, de la Sinaia. La ora 11 va începe ședința Comitetului Executiv al PSD, în care va fi prezentată, într-o primă lectură, legea salarizării unitare. Ulterior va fi o ședință a coaliției, adică o discuție între Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Sorin Grindeanu, tot pe tema Legii salarizării. Apoi va fi o discuție cu grupul parlamentar al Camerei Deputaților al PSD, toți deputații PSD vor fi invitați să semneze acest proiect de lege, urmând ca la începutul săptămânii viitoare și senatorii să o semneze și să fie depusă la Parlament, pentru a începe procedurile legislative.

Alte teme de discuție de astăzi sunt și activitatea guvernului, va fi făcută o evaluare a activității miniștrilor în primul trimestru, de când au preluat guvernarea și totodată se va discuta și despre ministrul Tudorel Toader, cel care îi nemulțumește pe o parte dintre social-democrați.

Proiectul Legii salarizării va fi depus la parlament săptămâna viitoare.

Conducerea PSD va mai lua în discuţie şi situaţia lui Victor Ponta, care l-a criticat în ultima vreme pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

La şedinţa de la Sinaia nu va participa, însă, ministrul Justiţiei. Deciziile luate de Tudorel Toader, în special legate de evaluarea şefilor de parchete, i-au nemulţumit pe mulţi dintre social democraţi, inclusiv pe preşedintele PSD. Cu toate acestea, Liviu Dragnea a spus că nu i se va retrage sprijinul politic ministrului Justiţiei.