Legea pensiilor a trecut de Senat. PNL a votat împotrivă, iar USR s-a abținut de la vot

Proiectul prevede că punctul de pensie va creşte la 1 septembrie, anual, până la 1.875 de lei, în 2021. Ulterior, va fi introdus un nou mod de calcul, raportat la valoarea punctului de referinţă. Toate pensiile vor fi recalculate, dar nicio pensie în plată nu va scădea. Majorările pot fi diferite faţă de cele din proiect, în funcție de indicatorii fiscal-bugetari. După anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va majora anual cu rata inflaţiei, plus jumătate din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut.

Dumitru Cojanu, președintele Federației Naționale a Pensionarilor din România: „A se calcula punctul de pensie cu 45% din salariul mediu brut pe ţară. E singura posibilitate ca pensionarii din România să iasă din sărăcie. Lucrul acesta există în programul de guvernare al PSD la pagina 32”.

Proiectul introduce şi pensia minimă în funcţie de stagiul de cotizare. E una dintre prevederile pe care Confederaţia Cartel Alfa le va ataca pe toate căile.

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa: „Pentru lucrătorii care au salarii de până la 4.700 de lei, indiferent de nivelul de salarizare, deşi contribuţia e diferită, practic, după proiectul de act normativ, vor avea aceeaşi pensie minimă”.

Alt articol contestat prevede că pensiile vor fi calculate doar în funcţie de contribuţiile plătite efectiv, chiar dacă angajatorii le-au reţinut banii oamenilor. Nu se va aplica însă retroactiv.

Vechimea minimă rămâne de 15 ani, dar va fi impusă şi în cazurile de invaliditate. Cei care au muncit mai puţin şi îşi pierd capacitatea de muncă vor primi un ajutor social, nu pensie. Masteratul şi doctoratul vor conta la stagiul de cotizare. La fel, şi concediul de îngrijire a copilului până la 7 ani. Femeile care au născut şi crescut cel puţin trei copii se vor putea pensiona mai devreme, la cerere. Legea introduce şi un ajutor pentru soţul supravieţuitor – un sfert din pensia decedatului, care poate fi cumulat cu propria pensie.