Laura Codruţa Kovesi: Un miliard de euro trebuie să intre în bugetul statului în urma investigațiilor DNA

În ultimii 5 ani, procurorii au pus sechestru pe bunuri de 2 miliarde de euro, iar judecătorii au pronunțat sentințe definitive de confiscare a peste 1 miliard de euro.

Sentințele rămân însă simple hârtii fără valoare, pentru că Fiscul recuperează mai puțin de 10% din pagubă.

Fiscul a început să execute unele sentințe definitive.

În 2016 a fost înfințată o direcție specializată cu 80 de oameni, care au însă de executat peste 20.000 de datornici. Până acum, au strans aproape 100 de milioane de euro din miliardul de care vorbea Kovesi.

S-a ajuns la primul imobil confiscat de la un condamnat penal și dat în folosință unei instituții a statului. Un bloc de 8 etaje din Ploiești, care a aparținut lui Sorin Ovidiu Vîntu, a fost preluat de ANAF Prahova.

Anul trecut, Fiscul a scos la licitatie complexurile turistice din Deltă ale lui Sorin Ovidiu Vîntu și le-a vândut cu 20 de milioane de lei.

Inspectorii au vândut și magazinele din București ale lui Dorin Cocoș, pentru 20 de milioane de lei.

_________________

În urmă cu câțiva ani am citit un studiu european în care una dintre concluzii era aceea că inculpații preferă să petreacă o perioadă de timp în pușcărie dar să nu li se confiște averile, lucru care pare să se confirme în ultimul timp. Dacă a existat în România o problemă de legislație care a izvorât dintr-o prevedere constituțională – a prezumției de dobândire ilicită a averii, iată că în ultimii ani, cel puțin din punct de vedere al legislației s-au făcut pași importanți și elementul care a schimbat oarecum abordarea în ceea ce privește confiscarea sumelor de bani în România este introducerea instituției confiscării extinse în 2012, a spus Kovesi la conferinţa desfăşurată la Centrul de Investigaţii Media.

Ea a afirmat că datele statistice indică faptul că această prioritate a fost îndeplinită, cel puțin de procurorii DNA.

„Sunt nişte cifre relevante. Dacă am depășit etapa identificării bunurilor, am ajuns în etapa confiscării, dar trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu aceste hotărâri. Noi, ca procurori, ne-am îndeplinit atribuțiile, mai departe este datoria organismelor financiare”, a mai spus Kovesi.

Ea a precizat că atunci când se vorbeşte de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendinţa infractorilor de a-şi deschide conturi în alte ţări.