Pe 23 augut 1944, România a întors armele. A rupt alianţa cu Germania şi cu celelalte puteri ale Axei. Şi a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. A fost un episod decisiv, în care Regele Mihai a jucat un rol esenţial.
Ultimii ani ai războiului au adâncit ruptura dintre Mareșalul Antonescu, aliatul nemților, partidele istorice și Casa Regală.
Regele Mihai se îngrijea atent de soarta prizonierilor anglo-americani. Regina-mamă Elena era în vizorul naziștilor pentru că a împiedicat deportarea a mii de evrei în Transnistria și a repatriat alte câteva mii.
Pe 20 august 1944 sovieticii au încercuit trupele româno-germane din nordul Moldovei. Rușii vizau ocuparea rafinăriilor de la Ploiești și Bucureștiul. Au aruncat în luptă 1,25 de milioane de soldați, cam tot ațâția cît au luptat la Stalingrad.
Cu rușii intrați în România, Regele Mihai l-a convocat la Palat pe Mareșal, în 23 august, și i-a cerut să semneze un armistițiu cu sovieticii. Antonescu a refuzat. Regele l-a arestat și a numit un nou Guvern. Mareșalul a fost dus într-o casă conspirativă din cartierul Vatra Luminoasă din București.
Regele a sperat că britanicii și americani vor susține România.
Unii istorici afirmă că Antonescu urma să fie arestat oricum de germani, care ar fi instalat la București un guvern legionar sub conducerea lui Horia Sima.
În toate cazurile însă, sovieticii ar fi invadat oricum România, căci înțelegerile fuseseră făcute.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 24°C  |
25°C |
| IASI | 27°C  |
26°C |
| CLUJ | 24°C |
25°C |
| CONSTANTA | 21°C |
21°C  |
| CRAIOVA | 23°C |
23°C |
| BRASOV | 22°C |
21°C |
