Klaus Iohannis la bilanțul M. Public: Activitatea procurorilor, „sub autoritatea” ministrului Justiției, nu „în subordinea” lui

Se încearcă intimidarea procurorilor și decredibilizarea Justiției! – a atras atenția Klaus Iohannis, la bilanțul Parchetului General. Constituția nu prevede dreptul la liniște al celor care încalcă legea – a continuat președintele.

Ținta președintelui au fost persoanele cu probleme penale, dar șeful statului s-a contrat și cu ministrul Justiției, care a lipsit de la bilanț, la fel ca și ministrul de Interne. După ce Iohannis a precizat că, în Constituție, scrie că procurorii sunt sub autoritatea ministrului, nu în subordinea lui, Tudorel Toader i-a răspuns imediat pe Facebook că nimeni nu a afirmat altceva.

Procurorul general a prezentat date statistice îngrijorătoare: peste 10.000 de români au fost trimiși în judecată anul trecut pentru că au condus mașina băuți.

Șefa CSM a punctat că procurorii trebuie să răspundă tuturor sesizărilor, chiar dacă sunt făcute de inculpați și vizează personaje cu greutate din Justiție.

Potrivit datelor Parchetului general, peste 260 de minori au fost anul trecut victima violenței domestice. 28 dintre ei au fost omorâți, iar 37 au fost violați de părinți.

StirileTVR.ro vă prezintă principalele puncte din declarațiile oficialilor.

Președintele Klaus Iohannis:

• M.Public are un rol constituțional foarte bine definit
• procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești
• alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare; în virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat
• imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal
• a devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului
• în aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției
• sintagma din Constituție este „sub autoritatea ministrului Justiției”, și în niciun caz „în subordinea ministrului Justiției”
• se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de legea fundamentală
• este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil
• observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea
• se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății
• dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câțiva indivizi certați cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiția
• să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea
• legea fundamentală prevede explicit că „nimeni nu este mai presus de lege”, că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”
• magistrații sunt cei chemați să se asigure că aceste dispoziții constituționale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol
• tocmai de aceea este obligatorie existența unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat își desfășoară activitatea independent și eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorități politice conjuncturale și vremelnice
• asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiții drepte, nevoia de locuri de detenție care să asigure condiții civilizate sunt de necontestat și țin de respectarea unor drepturi umane fundamentale
• din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea
• cu atât mai important este ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiție, ci și ca reper de responsabilitate și moralitate în societatea românească
• dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate
• dacă se fac greșeli, cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancțiunile trebuie aplicate urgent și cu severitate
• cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu
• trebuie găsite şi implementate la nivelul M. Public măsuri pentru eficientizarea instrumentării cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare și pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor
• cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale încălcării legii penale
• românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului
• societatea a înțeles că o Românie modernă nu poate fi clădită pe nisipuri mișcătoare, iar unul dintre pilonii de bază ai democrației, mă refer, desigur, la o justiție independentă, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință
• justiția este un serviciu public, iar cetățenii au așteptări mari în acest sens de la magistrați
• vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează şi respectă drepturile și libertățile cetățenilor.

La scurt timp după referirile președintelui, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a răspuns pe Facebook.

Procurorul general Augustin Lazăr:

• am decis in acest an să desfășurăm analiza activității în Sala de Marmură a Cercului Militar Național în considerarea contribuției unei componente importante a M. Public – parchetele militare ale României
• procurorii militari au realizat o activitate importantă, substanțială, prin care au avut o contribuție relevantă la activitatea M. Public
• au rezolvat, clarificat, aspecte de istorie recentă ale României și au avut o contribuție la ridicarea monitorizării exercitate de Comitetul miniștrilor Consiliului Europei asupra României imediat după rezolvarea unei importante cauze privind infracțiuni contra umanității pentru care România a primit condamnare
• activitatea din 2017 permite evidențierea unor premise solide și cu proiecție pentru viitor ale unei viziuni noi, moderne, integratoare, care pornește de la asumarea rolului constituțional al procurorului și are ca rezultat îndeplinirea unui act de justiție la standarde europene
• M. Public este membru al familiei europene, este parte activă a acestei familii și are preocupări în acord cu strategiile acesteia
• instituția s-a orientat spre asimilarea și aplicarea instrumentelor din strategiile penale ale statelor membre UE sau promovate de Comisia Europeană, precum și de alte organisme internaționale care activează în domeniul protecției drepturilor omului
• procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul și autoritatea cuvenite
• în contrapondere, le atrage și o mai mare responsabilitate
• atenția publică permanentă și uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus alături de responsabilizarea amintită asumarea unei conduite integre, a unei ținute etice înalte, care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului muncii M. Public
• procurorii și-au îndeplinit cu profesionalism atribuțiile legale, acționând pentru apărarea ordinii de drept și pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenești
• prevederile constituționale și legale asigură în prezent în mod practic și efectiv independența operațională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară și împiedică imixtiuni sau ingerințe ale altor autorități din afara puterii judecătorești
• aceasta permite ca principiul separației și echilibrului puterilor în stat să fie respectat în cadrul democrației constituționale
• independența procurorilor este menită să contribuie la edificarea unei justiții eficiente și echitabile, care tratează după același standard statul și individul
• acțiunile din ultimii ani ale procurorilor în combaterea marii corupții, a abuzului în folosirea fondurilor publice și a nesocotirii principiilor de atribuire a serviciilor de achiziții publice se înscriu în această direcție
• pornind de la echilibrul care trebuie să caracterizeze relațiile dintre puterile statului, M. Public a urmărit să coopereze loial și în cadrul legal cu celelalte puteri
• este necesar a fi subliniată intervenția CCR, care a fost chemată și în anul 2017 să soluționeze conflicte de natură constituțională între alte autorități publice și M. Public
• s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudențială a principiului cooperării loiale și respectului reciproc între puteri
• coordonatele majore au constat în volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deosebită dată de natura și obiectul acestora, nr. mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe și abordarea multidisciplinară a cauzelor, multe dintre acestea cu reverberații în istoria recentă
• în 2017, procurorii au avut de soluționat 1.752.000 de dosare – un volum foarte mare, din care au soluționat 533.000 de dosare, privind aproape 60 de mii de inculpați care au fost trimiși în judecată
• 3.882 de inculpați sunt minori
• din numărul total inculpaților, au fost arestați preventiv circa 10%
• din numărul total al inculpaților trimiși în judecată, 20.380 au săvârșit infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, din care mai mult de jumătate pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
• 1.036 de inculpați au fost achitați definitiv, din care 123 ca urmare a dezincriminării
• câteva cauze reprezentative
• dosarul Hexi Pharma, în care s-a reținut că societatea comercială a produs și comercializat către numeroase unități sanitare produse biocide neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide – un alt dosar complex care a stat în atenția opiniei publice și a fost soluționat de secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General

• „Mineriada” din 13-15 iunie – procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpaților sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității
• în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universității din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice
• atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a 1388 de persoane și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a 1250 de persoane
• direcțiile strategice de acțiune ale M. Public în 2017:
• investigarea infracţiunilor de corupţie, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane/conflict de interese, infracțiunilor contra patrimoniului cultural şi natural, contra mediului şi a fondului forestier
• recuperarea produsului infracțional
• cooperarea judiciară internaţională
• formarea unui corp profesional cu înaltă ţinută etică.
• în perioada 4-29 septembrie 2017 s-a desfășurat controlul Inspecției Judiciare, având ca obiect eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• principalele concluzii ale raportului de control au pus în evidență asumarea și îndeplinirea în mod corespunzător a funcțiilor de planificare, organizare, coordonare, control și reprezentare
• au fost subliniate îmbunătățirea activității de urmărire penală în cauzele complexe prin implicarea unor echipe operative – task force – coordonate de procurori și alcătuite din polițiști specializați, consiliați de experți în domeniu, precum și asigurarea unui sistem informațional care să permită un flux de informații necesar luării deciziei judiciare
• prioritățile Ministerului Public pentru 2018:
• furnizarea unui serviciu public profesionist prin îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate, caracterizat prin administrarea cu celeritate a probelor conform legii, respectarea dreptului la apărare și a principiului prezumției de nevinovăție
• consolidarea progreselor în activitatea de combatere a corupției, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, evaziune fiscală, spălarea banilor, a infracțiunilor împotriva mediului, patrimoniului cultural și natural, silvice și recuperarea produsului infracțional
• promovarea standardelor europene în ceea ce privește respectarea și apărarea drepturilor omului, protecția minorilor și a victimelor infracțiunilor
• consolidarea unui corp de procurori integri.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a avut în agendă participarea la întâlnirea cu membrii Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din Senat.