Klaus Iohannis după ședința CSAT: S-a decis continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României. Nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă

Nu este cazul că vreun cetățean al României să se teamă de escaladarea situației din Ucraina, pentru că suntem membri NATO și ne bucurăm de toate garanțiile de securitate. Asigurările au venit de la președintele Klaus Iohannis, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Au fost analizate scenariile de risc la adresa României și s-au adoptat măsuri complementare cu cele ale NATO. Între ele, continuarea discuțiilor pentru sporirea prezenței militare aliate în România și pregătirea pentru un eventual flux de refugiați din Ucraina.

26 Ianuarie 2022, 07:01 (actualizat 26 Ianuarie 2022, 19:25) | Mihaela Carpea |
Iohannis: Nu e cazul ca românii să se teamă
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

România susține, alături de NATO și UE, o rezolvare diplomatică a situației de la frontiera Ucrainei. Trebuie să fim însă pregătiți și pentru scenariul în care Rusia va refuza continuarea dialogului și va trece la acțiuni militare împotriva Ucrainei, spune președintele Klaus Iohannis.

"Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei", a declarat șeful statului.

Pentru că avem 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina, România ia în calcul și scenariul unui val de migrație necontrolată, provocat de o eventuală invazie rusă.

Guvernul și instituțiile abilitate trebuie să planifice măsuri pentru gestionarea unei astfel de situații. În plus, se vor continua discuțiile pentru sporirea prezenței militare a NATO în România.

Oficialii români dau asigurări că toate aceste acțiuni au exclusiv scop defensiv și de descurajare.

Klaus Iohannis: "România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă."

ACTUALIZARE StirileTVR.ro vă oferă principalele puncte din declarația șefului statului, în format LIVE TEXT:

  • am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României
  • am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate
  • România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil
  • actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic
  • în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate
  • avem un dialog permanent, extrem de dens și de substanțial, la toate nivelurile, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene
  • escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internaționale
  • aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici
  • acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate
  • ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție
  • am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei
  • a fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este și firesc, elementele care au reieșit din coordonarea noastră aprofundată și constantă cu aliații și partenerii atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene
  • România a susținut și continuă să susțină abordarea actuală de la nivel euroatlantic
  • am fost foarte activ implicați din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene
  • dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue
  • discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării
  • am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă
  • alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional
  • reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora
  • trebuie însă să fim pregătiți și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului
  • actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate
  • subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune
  • salut și cu acest prilej mesajele clare transmise inclusiv public de către președintele Statelor Unite, Joseph Biden, și de către președintele Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței, parteneri strategici ai României, de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune
  • aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai guvernului le-am depus, inclusiv în cadrul discuțiilor directe pe care le-am avut în ultima perioadă
  • am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru
  • în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri
  • la nivelul Uniunii Europene, discutăm aprofundat despre o serie de măsuri restrictive, adică sancțiuni, care, așa cum am decis la Consiliul European din decembrie, vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei
  • este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă
  • am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante
  • voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii - cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român
  • guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar
  • vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024
  • șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu - acest plan a fost aprobat de CSAT

"România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor."

ACTUALIZARE Ministrul Apărării, Vasile Dîncu: "Ședința CSAT va avea ca rezultat un proiect al nostru în ceastă zonă a amenințărilor. Concluziile le va transmite președintele Klaus Iohannis.

VEZI și TEMA ZILEI | Bogdan Aurescu despre Ucraina: Eforturile diplomatice continuă. Eu cred că nu sunt motive să ne îngrijorăm în acest moment. Niciun cetățean român nu trebuie să se teamă în vreun fel

Discuţia se va axa pe problema impactului unui posibil conflict asupra României, atât impactul economic, impactul cu privire la rezilienţa generală a societăţii noastre, impactul asupra opiniei publice şi vom propune un set de măsuri pentru că în această situaţie, chiar dacă nu se pune problema unei intervenţii militare a NATO, indiferent de ceea ce se întâmplă, sigur că vor fi consecinţe în lanţ asupra securităţii zonei şi cred chiar şi asupra întregii Europe, pentru că este vorba de lanţul de aprovizionare cu energie, este vorba de sistemul bancar şi alte lucruri.

Există dorința Alianței de a fortifica Flancul Estic, nu avem deocamdată termene. Nu se pune problema să trimitem militari sau echipamente în Ucraina, dizlocarea de trupe se face când o țară membră a NATO este amenințată, nu este cazul Ucrainei.

Nu s-a discutat în acest moment despre activarea rezerviștilor, nu suntem într-o asemenea situație. Activarea rezerviștilor se face în fiecare an prin rotație, câteva mii primesc ordin, e o formă de a face un fel de inventar, nu s-a discutat în acest moment nu suntem în asemenea situație.

Principala amenințare pentru populație sunt facturile mari la energie și gaze.

România își asumă proiectele comune NATO, dacă se vor hotărî sancțiuni împotriva Rusiei, România le va susține."

ACTUALIZARE Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

România a fost menționată explicit între solicitările Rusiei privind așa-zisele garanții pe care le dorește din partea NATO și a Statelor Unite. Într-o comunicare a Ministerului de Externe rus se cerea ca trupele și echipamentele militare de pe Flancul Estic al NATO, în special din România și Bulgaria, să fie retrase, adică să se revină la situația din 1997, înainte de extinderea NATO spre est.

Atât statul român cât și oficiali ai statelor partenere NATO au calificat aceste solicitări drept inacceptabile și au dat asigurări că România este perfect protejată de statutul său de membru al Alianței.

Președinții Statelor Unite și Franței au declarat intenția de a suplimenta trupele dislocate în România în condițiile în care Rusia ar ajunge să invadeze Ucraina.

Oficialii NATO au insistat asupra faptului că prezența trupelor militare în țările din Flancul Estic sau suplimentarea lor au strict rolul de descurajare în raport cu Rusia și nu vor intra în Ucraina. Este exclus ca România să participe la o intervenție militară.

Vinerea trecută, şeful statului s-a întâlnit cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta despre situaţia de securitate de pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 29°C 30°C
IASI 27°C 27°C
CLUJ 27°C 25°C
CONSTANTA 18°C 24°C
CRAIOVA 29°C 30°C
BRASOV 24°C 24°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI