Klaus Iohannis, președintele care a lucrat cu cei mai mulți premieri. Bilanțul primului mandat la Palatul Cotroceni

„Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca țara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”, a declarat Klaus Iohannis, în urmă cu  câteva zile, la bilanțul primului său mandat.

Justiția a fost, fără îndoială, cea mai sensibilă tema din primul mandat al președintelui Klaus Iohannis. Cei cinci ani au fost marcați de războiul surd cu majoritatea PSD-ALDE pentru modificări legislative și conducerea marilor Parchete.

Președintele a încurajat protestele masive împotriva ordonanței 13 și chiar a ieșit în stradă alături de manifestanți.

Cu toate acestea, Iohannis nu a putut evita revocarea Codruței Kovesi din fruntea DNA, în iulie 2018. Obligat de CCR să semneze decretul, Iohannis nu și-a asumat public decizia și și-a trimis purtătorul de cuvânt sa o anunțe.

Un an mai târziu, președintele chema poporul la referendum pentru justiție, simultan cu alegerile europarlamentare. Votul a fost covârșitor împotriva legiferării prin ordonanțe de urgență în justitie și a unor legi pentru amnistie și grațiere.

Klaus Iohannis este președintele care a lucrat cu cei mai mulți premieri într-un mandat: șase. Când Victor Ponta a demisionat după tragedia din Colectiv, Iohannis l-a numit pe Dacian Cioloș să formeze un guvern tehnocrat.

După ce PSD a câștigat cu un scor istoric alegerile din 2016, Iohannis a numit în doi ani trei premieri din partidul lui Liviu Dragnea: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. Acceptarea celei din urmă rămâne unul din cele mai controversate momente ale mandatului său.

Decizia a acutizat conflictul lui Klaus Iohannis cu Liviu Dragnea și cu guvernul. Până acolo, încât, în scurt timp, a ajuns să îi ceară demisia premierului Viorica Dăncilă.

Iohannis a uzat de prerogativele sale ca să împiedice adoptarea unor legi și chiar a bugetului sau a refuzat să numească miniștri. Deciziile i-au adus mai multe sesizări la CCR și chiar amenințări cu suspendarea din partea lui Liviu Dragnea.

După ce PSD a pierdut alegerile europarlamentare, iar Liviu Dragnea a fost arestat, președintele a încurajat fățiș opoziția să demită guvernul Dăncilă prin moțiune de cenzură.

După învestirea guvernului Orban, Klaus Iohannis a devenit mult mai activ în relația cu executivul. A participat la ședința de guvern, iar vizitele premierului și ale miniștrilor la Cotroceni înaintea unor decizii importante au devenit obișnuite.

În politica externă, a fost un suporter puternic al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și un jucător activ în Uniunea Europeană.

În iunie 2017, Iohannis era primul șef de stat din Europa centrală și de Est pe care noul președinte al SUA, Donald Trump, îl primea la Casa Albă. Vizita s-a terminat cu o conferință comună de presă, lucru care nu se mai întâmplase de 40 de ani.

În august 2019, Klaus Iohannis se întâlnea din nou, la Casa Albă, cu Donald Trump. De data aceasta se semna și un memorandum între cele două guverne, pentru securitatea implementării tehnologiei 5G.

Președintele Klaus Iohannis s-a implicat activ în exercitarea primei președinții a Consiliului Uniunii Europene pe care România a deținut-o în prima jumătate a acestui an.

Momentul de vârf a fost summitul de pe 9 mai de la Sibiu, unde toți liderii Europei au fost primiți cu căldură de populație și au făcut adevărate băi de mulțime.