Preşedintele Klaus Iohannis a confirmat vineri seară că a discutat la Palatul Elysee cu omologul francez, Emmanuel Macron, despre aderarea României la spaţiul Schengen, despre situaţia de securitate din regiune, dar și despre prezenţa militară franceză în ţara noastră. Preşedintele a avut la Palatul Elysee această întâlnire bilaterală în marja participării la Forumul pentru Pace de la Paris.
"Am avut în această seară o întrevedere foarte bună cu preşedintele Emmanuel Macron, la Palatul Elysee. Franţa este un susţinător al aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen, iar în discuţia noastră i-am mulţumit Preşedintelui Macron pentru sprijinul său puternic. România este pregătită să adere, o confirmă şi rezultatele pozitive ale misiunii recente de evaluare. În plus, extinderea Spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii Europene în ansamblul său. În ceea ce priveşte situaţia de securitate, Franţa este şi aici alături de noi, prezenţa militară consistentă a trupelor franceze în România contribuie semnificativ la întărirea Flancului Estic al NATO. Aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre, evoluţia situaţiei de securitate din Ucraina şi demararea procesului de reconstrucţie a zonelor afectate de război au fost teme pe care le-am abordat astăzi în dialogul foarte bun pe care l-am avut cu preşedintele Macron", a scris şeful statului pe Facebook.
Şeful statului a subliniat la întâlnirea cu omologul francez şi rezultatele pozitive ale misiunii recente de evaluare, arătând că acestea confirmă încă o dată că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen şi că extinderea va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii Europene în ansamblul său.
"Preşedintele României şi omologul său francez au abordat temele prioritare ale agendei bilaterale, cu accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic româno-francez, stadiul şi perspectivele de dezvoltare ale proiectelor comune din domeniul economic, al securităţii şi al apărării", a subliniat Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis aprecierea pentru participarea trupelor franceze la forţa multinaţională a NATO din România, ca naţiune-cadru a Grupului de luptă aliat din ţara noastră, inclusiv pentru decizia Franţei de a spori această contribuţie.
Cei doi lideri au abordat şi situaţia de securitate generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi consecinţele acesteia în plan european şi global, cu accent pe energie şi securitate alimentară.
În cadrul discuţiilor, au fost explorate modalităţile de întărire a eforturilor de asistenţă destinate Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi procesul de reconstrucţie post-conflict în ţara vecină. În acest sens, preşedintele României a prezentat măsurile şi acţiunile ţării noastre, exprimând aprecierea faţă de disponibilitatea Franţei de a contribui la dezvoltarea infrastructurii necesare pe căile feroviare şi fluviale româneşti.
Cei doi preşedinţi au avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, şi un schimb de opinii privind continuarea eforturilor în plan european pentru securitatea energetică, pe fondul ultimelor propuneri şi decizii ale Uniunii Europene, care trebuie să conducă la surse de aprovizionare cât mai diverse şi la preţuri cât mai accesibile pentru cetăţeni.
De asemenea, cei doi oficiali au abordat şi modalităţile de sprijinire în continuare a Republicii Moldova, confruntată cu numeroase provocări în contextul actualei situaţii dificile de securitate.
Şeful statului a avut, vineri, în marja Forumului pentru Pace de la Paris, o întrevedere şi cu preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski.
Preşedintele Klaus Iohannis participă la cea de-a V-a ediţie a Forumului pentru Pace de la Paris, care are loc vineri şi sâmbătă la Palatul Brongniart.
Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda a transmis vineri membrilor Parlamentului Regatului Ţărilor de Jos o invitaţie la dialog în vederea susţinerii României în demersul de aderare la spaţiul Schengen.
"În condiţiile în care România îndeplineşte, încă din 2011, toate criteriile de aderare la Schengen - securizarea graniţelor, a aeroporturilor şi porturilor româneşti - amânarea nejustificată a acordării dreptului de acces în Schengen prejudiciază atât cetăţenii români şi companiile româneşti, cărora le produc pierderi de timp şi resurse, cât şi fluiditatea circulaţiei mărfurilor pe piaţa unică europeană", se arată în scrisoarea adresată omologilor olandezi de către parlamentarii români, membri ai grupului, semnată de către deputatul Viorel Băltăreţu, preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos.
Documentul mai argumentează că sunt afectate inclusiv schimburile comerciale româno-olandeze, în condiţiile în care România este un partener comercial de încredere pentru Olanda.
"În 2021, valoarea importurilor din Olanda s-a ridicat la aproape 4 miliarde de euro (exporturile româneşti au avut o valoare de 2,5 miliarde de euro în acelaşi an). În plus, Olanda este în topul investitorilor străini în România", au exemplificat parlamentarii.
Cea mai recentă susținere de la nivel înalt a fost exprimată de pim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
"Am vorbit despre perspectiva Schengen, despre ceea ce este un mare pas făcut de Guvernul român şi de instituţii şi, bazat pe marile progrese, sper să se poată face ultimul pas", a afirmat premierul belgian, după o întâlnire avută la Bruxelles cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, acum două săptămâni.