Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

K. Iohannis: Nu voi promulga modificări la Codurile penale făcute de parlamentari în interes propriu

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a explicat luni de ce a promulgat legile privind finanţarea partidelor, alegerile locale şi partidele politice şi de ce nu va promulga alte modificări legislative, cum ar fi cele referitoare la Codurile penale. El a anunţat şi că nu a promulgat modificările privitoare la incompatibilităţile aleşilor locali şi că va sesiza CCR. Declaraţiile au fost transmise LIVE de TVR News, într-o Ediţie Specială.

18 Mai 2015, 10:38 (actualizat 18 Mai 2015, 18:54) |
Klaus Iohannis, conferință de presă

Klaus Iohannis nu este de acord cu modificările făcute de parlamentari la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală şi în consecinţă, când acestea vor ajunge la el, nu le va promulga. Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele ţării, luni, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis: "Nu sunt de acord cu aceste modificări, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt acte normative noi, ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea dacă e nevoie de modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interes propriu. În consecinţă, dacă vor veni la promulgare astfel de modificări, nu vor fi promulgate".

Alte declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:

-Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate, am decis că, atunci când vin la mine legi importante sau care au dezbateri publice, să fac declaraţii legate de promulgarea sau nepromulgarea unor acte normative.

-Legile care se referă la finanţarea partidelor şi a campaniilor, la legea privind alegerile în administraţia publică locală şi cea care reglementează partidele politice: toate 3 au făcut parte dintre proiectele abordate cu partidele în cadrul consultărilor. Pentru mine este foarte important ca modificările să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei: creşterea performanţei partidelor, a transparenţei în gestionarea banilor publici şi privaţi, creşterea performanţei clase politice româneşti. Aceste 3 legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte.

-Fiecare lege în parte reprezintă un progres într-o direcţie bună. Toate 3 legi au fost promulgate pentru că le consider un câştig.

-Legea privind finanţarea partidelor a fost retrimisă în Parlament pentru că era într-o formă nesatisfăcătoare. Parlamentul a modificat legea şi a ajuns înapoi la promulgare.

-A doua lege, cea referitoare la partidele politice, conţine câteva modificări - cea mai importantă este cea la numărul de fondatori (minimum 3), se interzice noţiunea de partid local, lucru pe care-l găsesc bun. Consider că modificările sunt de substanţă, sunt benefice şi am promulgat-o.

-o sesizare de la societatea civilă: sunt limitative sau restrictive părerile la declararea unui partid ca fiind inactiv. Un partid nu poate fi radiat administrativ, ci numai prin hotărâre judecătorească.

-legea privind alegerile locale - este un progres bun faţă de vechea formă a legislaţiei. Dacă pentru alegerea consiliilor locale, primarilor şi consiliilor judeţene s-a păstrat principiul vechii legi, avem o noutate: o revenire la o formă anterioară, - alegerea preşedintelui CJ se face de către consilierii judeţeni şi nu direct de alegători. Consider că această schimbare e binevenită. În ansamblu, legea reprezintă un progres şi am promulgat-o.

-legea serviciilor comunitare - această modificare a fost tratată în spaţiul public ca o schimbare în incompatibilitatea aleşilor locali. Schimbarea - că primari şi preşedinţii de CJ pot fi membri în AGA atunci când e vorba de o societate care se ocupă de servicii publice. A fost vehiculată şi în campania electorală şi eu am avut o speţă cu ANI: Înalta Curte a tranşat chestiunea şi a constatat că eu n-am fost niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege, care a ajuns a doua oară la Preşedinţie, nu va fi promulgată. A fost retrimisă la reexaminare de predecesorul meu, a ajuns acum a doua oară la promulgare. Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ. Voi cere verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc fondul problemei. Incompatibilităţile trebuie clarificate după o discuţie publică şi formulate astfel încât lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile şi incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve această problemă folosind un subterfugiu - un articol. Al doilea aspect - această lege prevede derogări de la legea administraţiei publice locale, care este o lege organică. Or, parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Pentru aceste 2 chestiuni voi trimite actul normativ, spre analiză, Curţii Constituţionale.

-acte normative aflate în pregătire: modificări la Codul Penal (CP) şi Codul de Procedură Penală (CPP). Nu sunt de acord cu aceste modificări, CP şi CPP sunt acte normative noi, ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea dacă e nevoie de modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interes propriu. În consecinţă, dacă vor veni la promulgare astfel de modificări, nu vor fi promulgate.

Răspunsuri la întrebări:

VIDEO
Răspunsuri la întrebările jurnaliștilor
-nu m-a consultat primul ministru vizavi de persoana care îl înlocuieşte pe domnul Liviu Dragnea

-în cursul acestei săptămâni voi lua o decizie în ceea ce priveşte conducerea DIICOT.

-Codul Silvic: am definitivat ordinea de zi pentru următorul CSAT, ea conţine o analiză a situaţiei în domeniu. Aşteptăm până la CSAT materiale de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine mai detaliată asupra amplorii şi asupra pagubelor din cauza defrişărilor. În prima fază vrem să vedem, printr-o analiză, cu ce fenomen ne confruntăm.

-România trebuie să fie solidară cu celelalte ţări europene în ce priveşte migraţia. Un punct de vedere foarte concretizat va fi prezentat de mine la viitoarea şedinţă a Consiliului European.

-Nu intenţionez să sesizez CCR în privinţa Codului Silvic. Este important să vedem unde sunt problemele. Lucru sesizat de mine în baza a ceea ce a spus Consiliul Concurenţei - este vorba de acel 30%. Nu s-a discutat decât foarte puţin despre alt lucru, din art. 20, care deschide posibilitatea defrişărilor absolut necontrolate. Ajungem la concluzia că absolut toate pădurile pot fi defrişate fără niciun fel de control.

-(n.r.: În cazul în care actuala Opoziţie face o nouă majoritate, îl veţi numi pe Cătălin Predoiu premier?) Sigur că da.

-Spuneam că relaţia mea cu premierul este una instituţională. Dacă a suferit modificări, este tot instituţională. Vreau să fiu un preşedinte mediator, dar arbitru şi ferm atunci când se impune. Dacă am constatat că o declaraţie e nelalocul ei, am găsit că trebuie s-o pun la punct. Nu pot să accept ca păreri politice să ducă la aluzii de genul că se poate face trafic de influenţă la Preşedinţie, lucru neadevărat.

-(n.r., despre cetăţenii Republicii Moldova care manifestă pentru unirea cu România) Este dreptul lor de a-şi manifesta o opţiune politică. Mai mult, în această fază, este greu de transmis. Trebuie să fim conştienţi că prima etapă de îndeplinit împreună este cea spre Europa: să parcurgem Republica Moldova în parcursul ei european.

-(n.r. despre faptul că Guvernul nu organizează alegeri parţiale) Abordarea Guvernului este greşită. Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile şi judeţele unde persoane care au fost pe funcţii au părăsit respectivele funcţii din varii motive. Consider că această temă trebuie abordată de cei în cauză. Dar cred că este o temă care ar putea fi discutată între partidele politice.

-(n.r., despre o eventuală oprire a exporturilor de masă lemnoasă). Competenţele sunt la guvern, dar atunci când va ajunge actul la mine, voi analiza. În principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defrişărilor ilegale. Dacă aceasta este acţiunea, îi voi da curs.

-(n.r., de ce a fost de acord cu alegerea preşedinţilor de consilii judeţene de către consilieri şi nu prin vot direct) O comunitate de tip comună, oraş, municipiu, are o coeziune proprie. O comunitate are un primar, care primar reprezintă comunitatea şi atunci normal este ca el să fie ales direct. Un judeţ este o entitate mai degrabă tehnică. Nu cred că este o comunitate judeţeană similară unei entităţi de tip comună, oraş - în consecinţă nu se impune o alegere directă. CJ are mai degrabă atribuţii de coordonare. Atunci trebuie să vedem ce s-a întâmplat, de la Revoluţie încoace, în CJ. La început, preşedinţii au fost aleşi de consilierii judeţeni, permiţând crearea de noi alianţe. După aceea preşedinţii au fost aleşi direct - şi rezultatul au fost baronii judeţeni. Cred că şi în CJ majorităţile se pot schimba legitim.

-(n.r., despre votul prin corespondenţă). Mă îngrijorează un pic partidele, nu sunt în grafic. Dar voi avea consultări în continuare.

- (n.r., despre Prima Doamnă) În continuare nu cred că România este pregătită pentru o instituţie a Primei Doamne. Prima Doamnă există, ea este soţia mea, Carmen, şi eu sunt bucuros de rezultatul acestui sondaj. Dar în continuare nu cred că România este pregătită pentru instituţionalizarea acestei funcţii.

-Personal consider că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională.

-Implementarea cardului a fost prost pregătită. Consider că populaţia a fost insuficient de bine informată. Ar fi fost nevoie de o campanie naţională amplă şi atunci o parte din sincope ar fi putut fi evitate relativ uşor.

CONTEXT

Săptămâna acesta este una de foc pentru soarta pădurilor din România.  Cu trei zile înainte de votul decisiv pentru Codul Silvic există cel puţin trei tabere care nu vor ajunge la un consens. Nici PNL nu susţine toate obiecţiile pe care preşedintele le are la actuala formă a Codului Silvic. Klaus Iohannis a negat şi dumincă că ar face lobby pentru vreo companie de profil.

Disputele privind Codul silvic au deschis primul front de luptă între preşedinte şi prim ministru.

După ce iniţial a suspectat că  preşedintele ar acţiona influenţat de interesele liberalilor, care ar  face lobby pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer - acuzaţii negate de preşedinte -,  premierul arată acum cu degetul către Lucia Varga, fost ministru. Ponta spune că deputata PNL ar susţine interesele companiei austriece de la care a pornit întregul scandal.
"Am avut nişte acuzatii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat fost ministru de la PNL care, da, s-a întâlnit cu Schweighofer  şi da, promovează în Parlament interesele unei firme private", a declarat premierul Victor Ponta.

Lucia Varga ripostează: "Dânsul a fost cel care, prin socrul dumnealui şi prin menţinerea directorului Romsilva are, de fapt, legături directe cu acea firmă. În 2003, pe vreme când ministru al Agriculturii era domnul Ilie Sârbu s-a încheiat acest contract pe 10 ani", a declarat la TVR deputata PNL.

Lucia Varga a admis că s-a întâlnit o singură dată cu reprezentanţii firmei, când era ministru al Pădurilor:  "Uşa mea a fost deschisă tuturor companiilor plătitoare de taxe şi impozite statului român [...] Cel mai mare lobby-ist al acestei firme este socrul domnului Victor Ponta, care a cedat această bogăţie ţării  pe mâna unei singure companii".

Ideea a fost confirmată, pe Facebook, de fostul preşedinte Traian Băsescu"Tata socru, fostul ministru al Agriculturii Ilie Sîrbu, a patronat semnarea, în 2003, a unui contract pe zece ani cu austriecii de la Schweighofer. La semnarea contractului, şeful corpului de control era actualul premier, V.V. Ponta. Actualul director general de la ROMSILVA, domnul Adam Crăciunescu, protejat al lui tata socru, era secretar de stat, responsabil cu pădurile în Ministerul Agriculturii atunci cînd s-a semnat contractul cu austriecii. [...] Ponta, vezi că mortul este în familia ta, în administraţia ta şi în clientela ta politica, vezi Hrebenciuc, Adam, Ilie Sîrbu etc".

Preşedintele Klaus Iohannis  susţine că nu-i cunoaşte pe cei din compania Holzindustrie Schweighofer.

"Nici nu îi cunosc pe aceşti oameni. Nu am nici apropiere, nici distanţă faţă de ei şi nici nu cred că o lege ar trebui făcută pentru o companie sau un grup de companii. În acest sens, ideea că eu fac lobby pentru o companie austriacă e o idioţenie totală. Ideea a fost plantată în spaţiul public doar pentru că eu sunt de origine germană, deci cumva şi austriacă, nu are nimic de-a face cu realitatea", a declarat preşedintele într-un interviu pentru televiziunea publică germană.

Numirea lui Daniel Horodniceanu la DIICOT

Pe agenda publică se mai află zilele acestea numirea lui Daniel Horodniceanu la şefia DIICOT. Şeful statului a făcut săptămâna trecută o solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii pentru stenograma întregii şedinţe în care a fost intervievat magistratul Daniel Horodniceanu.

În cadrul interviului susţinut în faţa membrilor CSM, Horodniceanu a fost pus în dificultate de întrebările Oanei Schmidt-Hăineală, membru al Consiliului. Ea l-a întrebat ce ar face dacă ar afla că unul dintre procurorii săi ar sta la masă cu un primar şi cu un politician de rang înalt şi ar discuta despre un dosar penal. Potrivit unor surse judiciare, chiar Horodniceanu era vizat de întrebarea Oanei Schmidt-Hăineală. El s-ar fi văzut pe 24 ianuarie, la hotel „Bucium”, cu primarul din Iaşi, Gheorghe Nichita, şi cu ministrul Liviu Dragnea.

Procurorul a primit aviz cu majoritate de voturi de la CSM pentru numirea în funcţia de şef al DIICOT. Decizia de numire o va lua însă preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele va contesta la CCR modificările Codului Penal

Într-un interviu acordat postului public de televiziune german ARD, Klaus Iohannis anunţă că modificarea procedurilor de luptă anticorupţie nu vor primi semnătura lui şi că le va ataca la Curtea Constituţională. Şeful statului a susţinut din nou că lupta împotriva corupţiei reprezintă o prioritate: "Lupta împotriva corupției nu este o pasiune a mea, ci o necesitate pentru România dacă vrea să se dezvolte".

"Consider că diferitele tentative de modificare a legilor nu sunt deloc bune. În această fază nu trebuie să fie modificate legile. Voi încerca să mă exprim şi public împotriva unor astfel de iniţiative, lucru pe care l-am şi făcut. Există însă suficiente alte instrumente la îndemâna preşedintelui pentru a pune capăt unor astfel de acţiuni sau, în cel mai rău caz, de a le amâna până când pagubele sunt reduse. Orice lege poate fi retrimisă de preşedinte în Parlament pentru rediscutare, iar Parlamentul o poate discuta din nou, iar, dacă acest pas nu funcţionează, am şi posibilitatea de a ataca la Curtea Constituţională", a explicat preşedintele.

Întrebat dacă va contesta la Curtea Constituţională modificările aduse Codului Penal de natură să împiedice lupta anticorupţie, Klaus Iohannis a răspuns: "Mă gândesc serios la asta".

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 15°C 16°C
IASI 15°C 17°C
CLUJ 14°C 17°C
CONSTANTA 13°C 12°C
CRAIOVA 18°C 11°C
BRASOV 10°C 12°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Aprilie 2019, 22:03
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI