Juncker: Dacă legile din România rămân cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre MCV şi Schengen se vor pune în alţi termeni

Președintele României a discutat cu oficialii europeni mai ales despre controversatele modificări aduse legilor justiției, care au trezit îngrijorarea Comisiei Europene.

Klaus Iohannis i-a promis președintelui Comisiei Europene că se va implica pentru ca independența justiției și statul de drept să nu fie puse între paranteze.

Jean-Claude Juncker: „Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre MCV şi aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni. Am încredere în sistemul judiciar din România şi sunt sigur că aceste probleme vor fi rezolvate„.

De la București, șeful PSD a reacționat imediat după declarațiile celor doi oficiali.

Liviu Dragnea: Legile justiției vor fi modificate în acord cu deciziile CCR. E o problemă care ține de România și e bine s-o rezolvăm aici

Deocamdată, două din cele trei legi ale justiției au fost întoarse la Parlament prin decizia judecătorilor CCR.

Modificările aduse la cea de-a treia lege privind funcționarea și organizarea CSM vor intra sub lupa judecătorilor Curții în data de 13 februarie.

___________________________________________________

Declarații la Bruxelles – puncte principale în format LIVE TEXT

Jean-Claude Juncker

• este intenția Comisiei să abordeze MCV înainte de sfârșitul acestui mandat, dar am și spus de multe ori că locul natural al României este în spațiul Schengen – această comisie nu va înceta niciun efort până când controalele de la frontiere nu vor fi îndepărtate și până când România nu va fi recunoscută în spațiul Schengen

Răspunsuri la întrebări

• Aș spune că statul de drept a făcut progrese remarcabile în România și nu este acceptabil și nu poate fi acceptabil pe termen lung în contextul acestui drum al României către un stat de drept pe deplin, nu poate fi acceptat un regres. Drumul către statul de drept trebuie să fie ireversibil pentru România, așa că am toată încrederea în sistemul de justiție românesc. Am remarcat cu interes faptul că este posibil să nu fi fost bine informat, poate și Curtea a fost prost informată pentru că a luat decizii proaste. Nu disper în niciun caz. Sunt sigur că putem avea un dialog civilizat cu guvernul român, un dialog sincer pentru a rezolva asemenea chestiuni, dar așa cum am spus, sistemul de justiție românesc trebuie să fie independent și funcțional și nu putem spune același lucru pentru toate statele membre.

• Dacă legislația românească va rămâne ceea ce intenționează Parlamentul, atunci intrarea în Schengen s-ar putea privi în cu totul alți termeni. Sunt un prieten al României și aș dori ca reformele justiției să fie amendate, modificate potrivit Comisiei de la Veneția. Trebuie să ne asigurăm că România își ocupă locul în spațiul Schengen pentru că este o problemă de demnitate națională pentru România pentru că poporul român nu merită să fie tratat ca popor de mâna a doua. România este în inima vieții europene pentru mine și voi continua să fac tot ce pot pentru a împlini acest țel cât de repede va permite adaptarea sistemului de justiție românesc.

• Am toată încrederea în sistemul de justiție românesc și sunt convins că această chestiune se va rezolva. Aș evita orice senzație că nu mai acest subiect a fost discutat
• Da, sunt îngrijorat și am spus că am îngrijorări în acest sens, dar jurisprudența Curții Constituționale arată că sistemul de justiție românesc funcționează foarte, foarte bine, așa că nu am nicio intenție să invocăm art. 7; suntem prieteni, suntem europeni și problema își va găsi o soluție; soluția nu trebuie găsită neapărat în România.

Klaus Iohannis

• Am avut discuții multe, foarte bune, evident că o bună parte din ele s-au concentrat, respectiv s-au centrat, pe președinția Consiliului Uniunii, președinție care va fi preluată de România în primul semestru al anului 2019. Am discutat însă și mult despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre și, sperăm noi, cu rezultate foarte bune. Am abordat însă și chestiuni foarte concrete, cum ar fi discuțiile pentru cadrul financiar multianual post 2020. Am discutat, evident, și despre România. A existat un interes proporțional cu evenimentele pe care le avem acasă inclusiv pe tematica justiției, însă vreau să spun din capul locului că toate discuțiile au fost într-o notă pozitivă, constructivă și mi-au făcut plăcere.

• Referitor la președinția Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o țară pro-europeană – așa va rămâne. Este o țară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii și prin summitul pe care îl vom organiza în timpul președinției noastre vom contribui, cred eu într-o măsură foarte bună, la construcția unui viitor foarte bun pentru Uniune. Am evidențiat cele 4 dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării programului nostru pentru președinție: asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și last but not least, cum se spune, promovarea valorilor europene

• Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană și avem noi, România, ca și obiectiv strategic, o integrare mai profundă în Uniune. Vrem ca acest lucru să transpară și prin felul în care vom organiza președinția. Noi suntem pentru o integrare mai profundă.

• În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat. Și în acest loc țin neapărat să salut și să mulțumesc președintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României fie prin discuții la nivel de conducere, fie prin discuții la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri. Dosarele care vor fi scadente în timpul președinției noastre, cum se spune, sunt, cred că dacă folosesc cuvântul „complicat” este un understatement – vorbesc despre Brexit, vorbesc despre negocierile pe cadrul financiar multianual post 2020 și viitorul UE. Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune, recunosc că niciuna încuietoare și sunt foarte optimist în ce privește colaboararea noastră în pregătirea președinției Consiliului Uniunii.

• Despre legile justiției: Personal, sunt hotărât și convins că voi reuși ca aceste discuții să se termine cu legi care vor fi în varianta cea mai bună îmbunătățite, legi care pot fi folosite practic, dar cel mai important obiectiv al meu rămâne același: independența justiției românești este intangibilă. Este o chestiune pentru care mă voi implica total și voi face tot, absolut tot ce poate să facă un președinte pentru a păstra lucrurile așa.

Răspunsuri la întrebări

Cred că avem o problemă majoră cu legile justiției și cu Codurile în România, însă această problemă trebuie s-o rezolvăm în România. Degeaba așteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluție. Soluția este la noi, și din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situații să avem soluții legislative care, sigur, satisfac și nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac și criteriile general valabile pe care le numim noi „valorile europene”.

De aceea mă implic foarte mult și sunt optimist în ce privește parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Ați văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de Curtea Constituțională pentru îmbunătățiri.  Acest proces va mai dura o vreme și evident că așteptarea mea este ca, la final, să avem legi care țin cont de deciziile Curții Constituționale și vin să îmbunătățească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independența justiției și înlesnesc actul de justiție în România. Și pentru asta, cel puțin eu mă agit destul de  mult – se vede, nu se vede, este partea a doua. Aceste lucruri se știu și aici, la Bruxelles, și nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out (retragere graduală) pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care oricum încă nu este lămurit. Și în acest context, dați-mi voie să subliniez – Comisia și președintele Juncker din capul locului au fost pentru acceptarea României în spațiul Schengen și apreciez acest lucru. Cum președintele Juncker și cu mine am avut o primă discuție chiar la începutul lui 2015, când președintele Juncker a spus că, după părerea lui, pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârșitul mandatului acestei Comisii și apreciez că și-a păstrat clar și cu rigoare acest obiectiv.

• sunt foarte preocupat de procedurile legislative privind justiția, de aceea, nu fac asta, dar de aceea am vorbit în timpul procesului legislativ, de aceea am încercat să explic de ce este vital pentru România să garanteze independența justiției românești și este un fapt pentru care voi lupta
• sunt optimist
• vom răzbi în acest demers

• Procesele legislative sunt la jumătatea drumului, suntem în faza în care CCR trebuie să se exprime pe aceste legi. Aceste legi nu au ajuns pe masa mea încă, dar când această fază se va fi încheiat, eu voi scrie o scrisoare către Curtea Constituțională sau către Parlamentul român. Am ambele opțiuni pe masă și în acel moment voi începe să fac obiecțiile pe care vreau să le fac.

Pe agenda președintelui s-au aflat negocierile privind noul cadru financiar al UE post 2020, aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, securitatea externă şi internă a Uniunii, aspecte legate de relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere şi vecinătatea estică.

La finalul vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul.