Judecătoarea Simona Marcu este noul președinte al CSM. Procurorul Codruț Olaru, ales vicepreședinte

ACTUALIZARE 13.52: Codruț Olaru este noul vicepreședinte.

ACTUALIZARE 13.08: Judecătoarea Simona Marcu este noul președinte al CSM. Simona Marcu a fost singura candidată pentru această funcție. Ședința CSM continuă. Candidatul la funcția de vicepreședinte, Codruț Olaru, este audiat.

ACTUALIZARE 11.20: ”CSM și-a îndeplinit bine misiunea de a ține echilibrul”, a spus la rândul său, procurorul general Augustin Lazăr.

ACTUALIZARE 11.13: Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a luat cuvântul în plenul ședinței CSM.

”Îmi exprim convingerea faptului că în continuare vom avea o bună colaborare, ministerul și CSM, pentru că avem foarte multe probleme de rezolvat”, a spus ministrul în ședința CSM.

”Ați vorbit de procedura de elaborare a Legilor Justiției. Sigur, nu spun că ea a fost bună sau rea, dar nu ministrul Justiției a predat priectul comisiei speicale, ci ministrul a fost invitat la comisia  specială”, a mai spus Tudorel Toader.

ACTUALIZARE 10.07: Președintele Klaus Iohannis prezidează ședința CSM. ”În România, Justiția este independentă și trebuie să rămână așa. Eu, președintele, voi face tot ce îmi stă în putință, constituțional, să vă ajut. Veți avea în mine un partener și un susținător constant, pe care vă puteți baza. CSM garantează independența justiției în România”, a mai spus Klaus Iohannis în ședința CSM.

Declarații ale președintelui în ședința CSM:

– Eu regret că s-a ajuns în România în această situație, în care legile justiției se discută în proceduri neclare, ad-hoc, sub presiunea timpului, cu nerespectarea unor cutume și ajunse toate să fie contestate la Curtea Constituțională. Mai multe nu voi spune despre aceste legi, aștept pronunțarea Curții.

– Aștept ca legile să ajungă la promulgare și atunci mă voi exprima pe marginea lor. Am și acuma speranța că aceste legi vor fi îmbunătățite. Am speranța că la CCR, judecătorii se vor apleca cu multă obioectivtate asupra celor contestate și dacă anumite chestiuni vor fi obiectate am încrederea că și Parlamentul va putea adapta articolele.

– Că avem câteva persoane judecate sau urmărite penale în conducerea statutului nu e de mirare. Dar o spun încă o dată: Astfel de persoane nu au ce căuta în conducerea statului. Dintr-un interes personal ei vor fi tot timpul tentați să pună sub semnul întrebării judecătorii, procurorii, dăunând încrederii cetățeanului în stat și în sistemul de justiție.

– Magistrații au dat avize negative, au avertizat asupra modificărilor la (n.r. – legile justiției), dar, cu toate aceste acestea, acea supercomisie parlamentară a mers mai departe. Această procedură parlamentară nu am mai avut-o niciodată: cu discuții netransparente, cu lucrat noaptea, cu pus pumnul în gură opoziției.

– Sunt foarte mulțumit cum a știut CSM să acționeze și să se implice în 2017, dar și înainte, pentru a garanta independența justiției în România. Am încredere că veți merge tot așa și în continuare.

– Formal și constituțional voi conduce această ședință, dar o să particip doar la prima parte, prezentarea raportului, după aceea o să vă las să alegeți în liniște conducerea CSM.

La ședință participă și ministrul Justiției, Tudorel Toader, dar și procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Pentru funcţia de preşedinte va candida judecătoarea Simona Camelia Marcu, iar pentru cea de vicepreşedinte, procurorul Codruţ Olaru, potrivit Agerpres.

Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul 2017, în mandatul judecătorului Mariana Ghena – preşedinte şi al procurorului Cristian Ban – vicepreşedinte.

”Este o zi importantă, un moment de maximă responsabilitate pentru membrii CSM, atât pentru cei care vor vota, cât şi pentru cei care vor candida, şi eu am convingerea că ne-am gândit cu toţii că obiectivul cel mai important este apărarea independenţei magistraturii într-un context destul de complicat”, a afirmat Lazăr, la sosirea la CSM.

Întrebat cum vede incertitudinea din Legislativ pe tema modificării legislaţiei penale, şeful Ministerului Public a replicat: ”Nu discutăm despre Parlament”.

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Cum este aleasă conducerea CSM

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

Cine face parte din CSM

Consiliul Superior al Magistraturii este format în prezent din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Tant – Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac -Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri CSM din partea societăţii civile.