Un număr tot mai mare de dictatori și criminali de război sunt în sfârșit urmăriți penal, dar nu de către Curtea Penală Internațională (CPI). În schimb, acest val de activitate are loc în instanțele naționale din întreaga lume și prin intermediul tribunalelor hibride, anunțând apariția unui nou ecosistem de justiție internațională, scrie avocatul Reed Brody într-un editorial Project Syndicate.
Oricine speră că președintele rus Vladimir Putin se va afla în curând în boxa acuzaților la Curtea Penală Internațională ar trebui să respire lung și adânc. În timp ce războiul de agresiune al lui Putin în Ucraina nu a decurs conform planului, controlul său asupra puterii rămâne necontestat. Și chiar dacă CPI l-ar pune sub acuzare pentru crime de război, aceasta nu dispune de nicio forță de poliție pentru a-l aresta. Comunitatea internațională pur și simplu nu dispune de astfel de instrumente de aplicare a legii.
Cele mai recente adăugiri la această mișcare sunt cele trei mecanisme de anchetă independente create de ONU pentru atrocitățile comise în Myanmar și Siria și de către Statul Islamic (ISIS). Aceste organisme de anchetă construiesc cazuri de crime de război și le transferă procurorilor naționali care acționează în temeiul jurisdicției universale. Astfel de investigații au condus deja la mai multe condamnări, inclusiv cazul istoric al unui fost ofițer de informații sirian care a fost condamnat la închisoare pe viață în Germania în ianuarie pentru uciderea și torturarea prizonierilor într-un centru de detenție din Damasc.
Alte evoluții marchează, de asemenea, o schimbare la nivel mondial către o mai mare responsabilitate pentru criminalii de război. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a creat comisii de anchetă în aproape o duzină de țări, însărcinându-le să pună bazele unei viitoare responsabilități penale. Mulți membri ai comunității juridice internaționale, inclusiv Rapp și Comisia Internațională a Juriștilor, pledează pentru crearea unui mecanism de anchetă independent permanent care să permită urmărirea penală în cele mai grave crize privind drepturile omului.
Acest lucru ne aduce înapoi la criza din Ucraina. Agresiunea evidentă a Rusiei și crimele de război flagrante ale acesteia au oferit CPI o ocazie de aur pentru a-și demonstra relevanța. Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a profitat de acest moment și a anunțat deschiderea celui mai mare birou de teren al Curții în această țară.
Se speră că CPI și procurorii ucraineni vor fi capabili să meargă dincolo de soldații de rang inferior care au fost judecați pentru crime de război de la începutul invaziei și să urce pe lanțul de comandă rusesc. Munca lor va beneficia de ecosistemul nou-născut al justiției internaționale. Șase dintre vecinii Ucrainei, împreună cu CPI, au format o echipă comună de anchetă. În martie, Consiliul pentru Drepturile Omului a creat o comisie de anchetă bine dotată în ceea ce privește Ucraina pentru a identifica violatorii și pentru a se asigura că „cei responsabili sunt trași la răspundere”. Iar o duzină de alte țări și-au deschis propriile anchete cu competență universală privind crimele de război comise în Ucraina.
Putin însuși, din păcate, ar putea fi încă inaccesibil. Dar justiția este în marș și se apropie de criminalii de război - în Ucraina și în întreaga lume.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 27°C  |
26°C |
| IASI | 26°C |
27°C |
| CLUJ | 26°C  |
23°C  |
| CONSTANTA | 21°C |
22°C |
| CRAIOVA | 25°C |
25°C |
| BRASOV | 23°C |
24°C |
