Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
INTERVIU - ŞTIRILE TVR

Johannes Hahn: Strategia Dunării înseamnă şi croaziere, şi politică, şi coeziune europeană

“Esenţa coeziunii europene şi, până la urmă, forţa sa, stau în capacitatea Uniunii de a construi programe transnaţionale, de cooperare între regiuni”, spune Johannes Hahn, comisarul european pentru politici regionale. Hahn crede că Strategia europeană a Dunării este un proiect a cărui misiune este obţinerea bunăstării prin coeziune, cu speranţa că firmele mici îşi vor coagula interesele în jurul unor proiecte mari.

30 Octombrie 2013, 18:04 (actualizat 30 Octombrie 2013, 18:06) | Lidia Moise |
Johannes Hahn, la Bucureşti, octombrie 2013
Johannes Hahn, la Bucureşti, octombrie 2013
Dunărea la Cazane
Dunărea în România

Johannes Hahn a venit la Bucureşti pentru a-şi transmite mesajul de susţinere pentru ambiţioasa strategie dunăreană, despre care spune că a venit momentul să fie “împinsă cu o viteză mai mare”.  Îi recunoaşte minusurile, însă crede în viitorul şi în necesitatea ei. Articularea unei strategii a Dunării a fost inspirată de o primă experienţă similară, aşa-numita Strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR), lansată oficial în 2009 şi care şi-a dovedit eficienţa şi utilitatea.

Spre deosebire de această alianţă regională în jurul unor proiecte comune, centrate pe protecţia mediului, Strategia regională a Dunării este mai amplă şi include participanţi care nu sunt încă membri în clubul european, cum ar fi Serbia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina sau Republica Moldova.

“Strategia Dunării este o iniţiativă de politică la nivel înalt deoarece ea include o mulţime de state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi asta este în mod categoric o provocare, dar pe de altă parte este şi o oportunitate imensă de a familiariza viitoarele state membre cu Uniunea Europeană - este un prim pas important al viitoarei integrări”, spune Hahn.

 

"Până la urmă, banii nu sunt mai importanţi ca strategiile"

Totuşi, această strategie nu dispune de o resursă financiară clară, alocată special pentru regiune, şi acesta pare a frâna evoluţia proiectelor. Este o dependenţă mare de banii locali şi de abilitatea instituţiilor şi a firmelor de a accesa fonduri europene. Lucrurile par să se mişte sincopat, din conferinţă în conferinţă, timp în care anonime comisii mixte elaborează substrategii. Hahn priveşte cu luciditate chestiunea financiară, dar consideră că acest program vizionar are o utilitate care va depăşi dificultăţile momentului. Hahn consideră că asemenea coagulări transnaţionale în jurul unor proiecte strategice, cu viitor şi deci, cu piaţă clare, dau o direcţie firmelor mici şi mijlocii din regiune. Dacă acestea ştiu care vor fi domeniile în care autorităţile locale au planuri de dezvoltare, atunci îşi pot articula propriile planuri de afaceri în jurul acestora.

N-aş spune că banii nu sunt decisivi în reuşita proiectelor. Până la urmă trebuie să ai mijloacele financiare, însă primul pas este să identifici domeniile unde tu poţi activa, unde tu poţi contribui cu ceva, unde aduci şi obţii valoare adăugată”, spune Hahn.

Într-adevăr, odată identificate proiectele ample, de rezonanţă transfrontalieră, instituţiile şi companiile implicate pot accesa fonduri destinate politicii de coeziune, cum ar fi Fondul de Dezvoltare Regională sau Fondul Social European.

(w300) Dunărea lÎn esenţă, această strategie dunăreană se concentrează asupra problemelor legate de protecţia mediului, de conexiunile de transport şi energie, se preocupă de ştergerea diferenţelor între statele europene aflate pe traseul celui mai mare fluviu European şi se ocupă de chestiuni legate de securitatea frontierelor UE.

“Ar fi însă o greşeală să ne închipuim că e vorba exclusiv de proiecte mari. Adevăratul vis al Strategiei Dunării este acela ca un număr mare proiecte individuale ale unor firme mici şi mijlocii să contribuie la împlinirea scopului primordial. Să vorbim despre turism, de exemplu, unde trebuie să înţelegem că putem promova Dunărea la nivel global, pe toată planeta, dacă am avea, de pildă, facilităţi portuare amplasate la mică distanţă una de cealaltă. Aşa încât devine evidentă nevoia de a construi porturi, însă acest exerciţiu individual al unei regiuni articulează un proiect mai amplu. Crearea şi modernizarea atracţiilor turistice poate că sunt proiecte individuale de dimensiuni modeste în termenii investiţiilor financiare, dar dacă poţi articula fiecare proiect mic într-un ansamblu, cum ar fi un traseu turistic, acestea toate contribuie la promovarea imaginii spaţiului dunărean”, spune Hahn.

"Nu facilităţile portuare sunt importante pentru croaziere, ci atracţiile turistice din regiuni"

Obiectivele strategiei diferă de un domeniu la altul. Sunt urmărite patru direcţii principale: conectivitatea, protecţia mediului, creşterea veniturilor, sau prosperitatea în bazinul dunărean şi buna guvernare, capitol care se referă la îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi securitate. Conectivitatea, obiectiv de esenţă europeană, are în structura domenii diverse cum ar fi transportul, energia, turismul, dar şi cultura şi relaţiile interumane. Creşterea prosperităţii în regiunea Dunării presupune acţiuni în domeniile educaţiei, cercetării, tehnologiei informaţiei şi competitivitate.

“Vă voi da un exemplu: turismul, care este una dintre priorităţile Strategiei europene a Dunării. Ar exista aici un obiectiv general de a promova podurile dunărene ca pe o atracţie a turistică, dar dacă analizezi situaţia din diferite state, vezi că există strategii diverse pentru turism, pentru promovarea atracţiilor locului. Pentru industria croazierelor ai facilităţi portuare în Austria, în Germania sau în Slovenia. Dar constaţi că nu facilităţile astea sunt importante pentru croaziere, ci atracţiile turistice, deoarece observi că principalele venituri ale industriei sunt excursiile în interiorul regiunilor respective, pe uscat. Deci dacă vom cădea de acord asupra promovării Dunării ca destinaţie turistică pe toată planeta va trebui să atragem tot turismul acesta care depinde de fluviu şi apoi îl putem promova oriunde în lume.

Pentru ţări ca România sau Bulgaria, însă, dincolo de ambiţiile legate de dezvoltările regionale apar priorităţi cum ar fi creşterea veniturilor cetăţenilor, cele mai mici din UE. De altfel Dunărea şterge malurile unor state extreme de diferite din perspectiva nivelului de viaţă al cetăţenilor, incluzând atât state bogate, ca Germania sau Austria, cât şi ţările cu cele mai mici venituri, deja menţionate. Ca atare, acestea din urmă ar trebui să se mobilizeze pentru a antrena afacerile mici şi mijlocii în proiecte de viitor, ca atare finanţabile din fonduri europene.

“Când vorbim de Strategia Dunării, vorbim de fapt de proiecte regionale cu valoare adăugată, vorbim de bunăstarea populaţiei, de pildă. Proiecte legate de eficienţa energetică se referă la cele privind energia regenerabilă, care ar putea contribui la crearea unei independenţe regionale faţă de alte surse de energie. Însă până la urmă, când analizăm 50 de proiecte individuale care se coordonează pe o axă comună, acest lucru contribuie la sporirea forţei de atracţie a bazinului Dunării, deci atunci când vorbim de strategia macro-regională a Dunării ne referim la proiect care aduc valoare adăugată pentru regiune”, a mai spus Hahn.

Hahn este realist. Ştie că marile proiecte de energie au nevoi de investiţii majore.

(w300) Dunărea Ă“Nu este uşor să construieşti un proiect energetic şi este nevoie de investiţii foarte mari, dar trebuie să ai o foaie de parcurs. Însă de îndată ce statele şi-au fixat necesităţile, proiectele acestea energetice regionale devin un exemplu despre cât de logică este colaborarea între state pentru şi prin implementarea acestor proiecte energetice. Desigur, statele colaborează şi în domeniul tursimului, de pildă. Însă în energie sunt coroborate mai multe aspecte: unul este acela de a schimba setul de resurse energetice pe care ne bizuim în prezent pentru a crea o independenţă atât a ţărilor riverane Dunării, cât şi a Uniunii Europene, în general, de sursele actuale. Dar mai există şi o altă abordare, anume interesul pentru energiile regenerabile, pentru eficienţa energetică. Discutăm de asemenea de crearea unor reţele inteligente în oraşele mari, unde avem de altfel, nişte exemple reuşite care nu au fost rezultatul Strategiei Dunării, dar ar trebui să-şi găsească locul în interiorul ei atunci când vorbim de energie.

"UE plăteşte jumătate din cheltuielile sociale ale planetei"

Strategia europeană a Dunării are însă, dincolo de misiunea finală de a îmbunătăţi viaţa locuitorilor din preajma marelui fluviu şi ambiţia de a apropia oamenii, de a le contura o conştiinţă europeană.

“Ameninţările care au plutit deasupra Europei de-a lungul secolelor au fost generate întotdeauna de coloratura sa diversă, de varietatea sa de diferenţe etnice a atât de multor minorităţi, dar toate astea, într-un final, acum când vorbim, vedem că au consolidat forţa Europei. Dacă ar fi fost altfel, nu ar fi fost de conceput ca 7% din populaţia lumii să aibă o influenţă atât mare asupra lumii. Deci noi, în Uniunea Europeană, avem doar 7% din populaţia lumii, dar deţinem 22-23% din producţia lumii, ceea ce este de departe cea mai puternică forţă economică a lumii. În plus, noi plătim jumătate din cheltuielile sociale ale planetei. Şi lucrurile astea sunt nişte realizări care ar trebui să ne determine să fim mândri că suntem europeni”, a mai spus Hahn.

Evident, deocamdată strategia Dunării are o încărcătură politică intensă, pe care Hahn nu o contestă, deoarece este un prim pas decisiv pentru orice proiect care depăşeşte graniţele unei ţări. Totuşi, comisarul pentru regionalizare vede în acest efort de coordonare un vector pentru viitoarele afaceri profitabile, deoarece bunăstarea unei regiuni, a unei ţări, a clubului European însuşi, depinde de strategiile mari, care ţintesc viitorul.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C -1°C
IASI 1°C -1°C
CLUJ 4°C -2°C
CONSTANTA 6°C -2°C
CRAIOVA 8°C -2°C
BRASOV 4°C -6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Februarie 2019, 09:03
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-02-2019
Deschidere: 7749.2
Maxim: 7860.2
Mimim: 7718.27
Variatie: 1.38%
SNG
31.80
0%
WINE
18.70
0.27%
SNP
0.34
1.01%
TLV
1.91
2.77%
BRD
12.20
3.03%
EL
10.98
2.42%
FP
0.89
1.14%
COTE
79.70
0.25%
SIF2
1.14
1.38%
SNN
9.29
1.41%
ARHIVĂ ȘTIRI