ANALIZĂ

„Jocurile foamei” la Odesa. Cum a devenit Marea Neagră epicentrul unei iminente tragedii globale

Atunci când stai sub baldachin la Mamaia și-ți faci stocul de selfie-uri pentru Instagram, probabilitatea de-a te gândi că linia marină de la orizont, incertă ca într-o stampă japoneză, marchează epicentrul unei uriașe crize alimentare, cea mai mare de după al Doilea Război Mondial, este aproape zero. Și totuși, în ciuda feeriei turistice, Marea Neagră înglobează acum tocmai această realitate sinistră.

11 Mai 2022, 11:51 (actualizat 11 Mai 2022, 13:30) | Liviu Stan |
Foto: Dima Pima/ Unsplash
Foto: Dima Pima/ Unsplash
Foto: The New Statesman
Foto: Maksym Pozniak-Haraburda/ Unsplash

Războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră în unul dintre cele mai periculoase locuri de pe planetă. Rușii și ucrainenii au minat apele (unele mine au plutit până în apropierea României și Turciei), rutele comerciale internaționale au fost bruiate, iar cargouri neutre, prinse ca într-o menghină în zona anti-acces a Rusiei (A2/AD), s-au trezit în ținta focurilor navale rusești.

Din frescă nu lipsesc și bătăliile „retro”, ce amintesc de confruntările maritime ale secolului XIX, cum ar fi distrugerea crucișătorului Moskva, perla Flotei Ruse de la Marea Neagră.

Însă nu doar oamenii și economia sunt afectate de urgia balistică a Mării Negre, ci și mamiferele marine, cum ar fi delfinii. În timp ce bancuri de delfini dresați militar păzesc portul Sevastopol, controlat de ruși, împiedicând forțele ucrainene să organizeze operațiuni subacvatice de sabotaj, ceilalți delfini, cei „neînregimentați geopolitic”, eșuează pe plajele din Turcia, bulversați de poluarea fonică a apei (din cauza sonarelor). Mulți dintre ei nu mai ajung nici măcar pe nisipuri, ci direct în minele navale.

Problema Odesa

(w500) Foto: Maks

Statuia Ducelui de Richelieu de la capătul scărilor Potemkin, protejată de-o piramidă din saci de nisip, a fost martoră luni la un tir cu rachete de croazieră rusești asupra orașului portuar Odesa, bijuteria UNESCO a Ucrainei de la Marea Neagră. Aici, unde mozaicurile sovietice se îngână cu fastul decadent al fațadelor Art Nouveau, ticăie acum o bombă cu ceas ce ar putea declanșa o cumplită criză alimentară, al cărei efect devastator se va resimți până pe ulițele Somaliei.

În vreme ce pe litoralul românesc, unii turiști își expun pe plajă excesul de carbohidrați, în Somalia o simplă pâine ar putea deveni în curând un accesoriu de lux.

Douăzeci și cinci de milioane de tone de grâu și porumb zac în silozurile Odesei. Blocada rusească din Marea Neagră a consemnat în radă navele comerciale ucrainene.

„Blocadele sunt un instrument primitiv de război”

Ucraina este supranumită coșul de pâine al Europei. Cel puțin 14 țări africane importă jumătate sau mai mult din grâul lor din Ucraina și Rusia. Eritreea depinde în întregime de aceste livrări. În total, circa 400 de milioane de oameni sunt hrăniți cu cereale, grâu, porumb și ulei de floarea soarelui care provin din zona de război ucraineană. Acum, Somalia se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii și nu poate apela la Egipt pentru importuri de urgență, deoarece Cairo importă 80% din grâul său din Ucraina și Rusia și a trebuit să modifice prețul pâinii.

Pe scurt, imposibilitatea fermierilor ucraineni de a-și finaliza însămânțarea de vară, fiindcă terenurile agricole s-au transformat în câmpuri de luptă, face prăpăd în comunitățile din Africa de Est.

„Majoritatea acestor clienți au deja o mulțime de probleme. Invazie de lăcuste în Kenya, război civil în Etiopia, inundații extreme în Sudanul de Sud: toate ingredientele unei urgențe alimentare interconectate, foamete”, atrage atenția jurnalistul britanic Roger Boyes într-un editorial din The Times.

„Nu este clar dacă Putin încearcă să creeze o opțiune de escaladare cu blocada sa maritimă asupra Ucrainei, acționând ca un răufăcător din filmele cu James Bond capabil să apese un buton nuclear, să creeze fluxuri de migrație către Europa sau chiar să declanșeze penurie de alimente în întreaga lume pentru a menține Occidentul interesat de-o pace dictată de Kremlin. Un lucru este însă clar: blocadele sunt un instrument primitiv de război”, subliniază Boyes.

Neputând însămânța, fermierii nu vor avea ce recolta. Neavând ce recolta, nu vor avea ce vinde la export pentru a-și plăti motorina folosită de tractoare. Un cerc vicios.

Un culoar alimentar prin România

Efectul secundar al blocadei? Explozia prețurilor la alimente în întreaga lume.

De pildă, în graficul de mai jos din The New Statesman puteți observa felul în care a „decolat” prețul grâului începând cu 24 februarie, când Putin a declanșat invazia.

(w500) Foto: The

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski caută să fenteze blocada maritimă prin rute ocolitoare, cerând ajutorul Poloniei, Letoniei, Lituaniei și României.

Deja a început să se creioneze un oarecare culoar alimentar prin România. Numai că întregul circuit este unul complicat, un joc de ruletă. Înainte de-a ajunge în portul Constanţa, cerealele din Ucraina au de parcurs un lung drum. Mai întâi sunt încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România.

Ecartamentul reprezintă o mare bătaie de cap. Fiind de proveniență sovietică, ecartamentul ucrainean nu se potrivește liniilor feroviare europene. În condiții de război, când totul este o cursă contracronometru, schimbarea ecartamentului complică mult lucrurile. Orice oră pierdută înseamnă bani pierduți.

„În momentul actual, avem circa 90 de mii de tone recepţionate, iar avizate către port sunt în jur de 80 de mii de tone. De la unul din terminalele portului a plecat deja o navă de 70 de mii de tone la export cu marfă ucraineană”, a declarat pentru Știrile TVR Florin Goidea, director CN Administrația Porturilor Maritime.

Pentru a umple o navă cu o capacitate de 70.000 de tone este nevoie de 49 de trenuri şi de tot atâtea barje sau de câteva mii de camioane.

Avertismentul britanicilor și al șefului PAM

„Suntem în criză de timp și costul inacțiunii va fi mai mare decât își poate imagina oricine. Îndemn toate părțile implicate să permită acestor alimente să iasă din Ucraina acolo unde este nevoie cu disperare, astfel încât să putem preveni amenințarea foametei”, a declarat săptămâna trecută David Beasley, director executiv al PAM.

Zilele trec, invazia rusă s-a transformat într-un război de uzură, evidențiind și caracteristici de conflict maritim, iar previziunile analiștilor nu anuță nimic bun la orizont.

„Dacă Rusia îşi consolidează poziţia pe Insula Şerpilor cu rachete de croazieră strategice de apărare aeriană şi de coastă, ar putea domina nord-vestul Mării Negre”, avertizează Ministerul britanic al Apărării.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN RĂZBOI ÎN UCRAINA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 30°C
IASI 24°C 26°C
CLUJ 18°C 21°C
CONSTANTA 27°C 26°C
CRAIOVA 25°C 26°C
BRASOV 21°C 24°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI