Jocul pe termen lung al Rusiei. Un expert în relații civil-militare explică de ce Kremlinul ar putea fi pregătit să lupte mulți ani împotriva Ucrainei

În consecință, unii experți cred că Moscova va fi dispusă să continue lupta pentru cel puțin încă câțiva ani. Aliații occidentali ai Ucrainei au promis în repetate rânduri că vor sprijini Kievul „atât timp cât va fi nevoie”, dar acest lucru este cu siguranță mai ușor de spus decât de făcut. Pentru a înțelege mai bine care ar putea fi rezultatele unui război atât de lung, Meduza a vorbit cu un cercetător în domeniul politicii rusești care este membru al Seminarului interuniversitar privind forțele armate și societatea și deține un doctorat de la Universitatea Central Europeană. Ca măsură de securitate, având în vedere noua desemnare de organizație „indezirabilă” a publicației, în conformitate cu legislația rusă, Meduza a omis numele său din acest articol.

Pe măsură ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de împlinirea unui an, un număr tot mai mare de observatori sunt convinși că liderii Rusiei – încurajați de convingerea că un război de uzură le va oferi mai multe oportunități economice și le va spori șansele de victorie – intenționează să continue asaltul asupra Ucrainei în anii următori. Expertul care a vorbit cu Meduza este de acord, deși este sceptic în privința posibilității de a stabili un calendar cu certitudine.

„Judecând după cât de repede se pot schimba lucrurile în război și după numărul de factori care intră în joc, planificarea pe termen lung își are locul, dar mai mult ca un exercițiu [de gândire] decât [ca un instrument pentru] o planificare fermă. Dar, în general, din punctul meu de vedere, logica [Moscovei] este că [Rusia va beneficia de pe urma unui război mai lung]”, a spus el.

În acest moment, din perspectiva Kremlinului, a spus el, jocul este acela de a provoca daune economice Ucrainei, vizând infrastructura sa energetică și presând cât mai multă forță de muncă să plece în străinătate. Pe măsură ce Ucraina suferă din ce în ce mai mult din punct de vedere economic, a declarat el pentru Meduza, „va trebui să pună mai multă greutate pe partenerii săi occidentali și, în primul rând, pe SUA”.

În acest fel, a spus el, Kremlinul speră să creeze condiții favorabile pentru propriile revendicări politice.

„Mă aștept ca, în timp, chiar și politicienii și oligarhii ucraineni să înceapă să aibă întrebări despre cât de mult rău poate suporta [economia] și dacă nu ar avea sens să intre în negocieri”, a spus el.

În același timp, a menționat el, este important să înțelegem preocupările politice interne ale lui Putin. Prelungirea războiului, a spus el, va dilua intensitatea pierderilor Rusiei în mintea alegătorilor ruși și va servi probabil la reducerea criticilor formulate împotriva autorităților atât din partea sectorului „fascist-patriotic” pro-război al elitelor rusești, după cum spune el, cât și din partea opoziției democratice care a mai rămas în țară.

„[De aceea] vedem mulți prizonieri folosiți în companiile militare private: pentru a minimiza numărul soldaților [mobilizați] care sunt răniți și uciși, ceea ce ar putea deveni o problemă politică. Oamenii au mai puțină simpatie pentru criminali; nimeni nu se gândește prea mult la ei”, a spus el.

De ce aliații occidentali ai Kievului au decis să trimită tancuri

În ceea ce privește întrebarea dacă un război întins pe mai mulți ani reprezintă ceva realist, având în vedere capacitățile militare ale Rusiei, expertul a declarat că, deși armata rusă se lovește de limitări materiale, este dificil să se facă predicții concrete pe baza limitărilor sale materiale, deoarece există restricții logistice de ambele părți.

„Am putea prezice, de exemplu, că Kremlinul va rămâne fără rachete sau fără capital uman în forțele sale armate. Dar acest argument are sens doar atunci când înțelegem ce se întâmplă de partea ucraineană: ce resurse au, cum se descurcă la capitolul armament și personal”, a spus el.

Un factor care ar putea juca un rol în echilibrul de putere pe câmpul de luptă este furnizarea de tancuri occidentale moderne către Ucraina. Dar analistul a declarat că nu crede că aceste tancuri vor face neapărat o diferență decisivă.

„Cred că [principalul factor în decizia de a furniza tancuri occidentale Ucrainei este că] a devenit inconfortabil din punct de vedere politic pentru țările occidentale să nu furnizeze deloc aceste arme. Nu mai există argumente care să fie aduse alegătorilor cu privire la motivul pentru care aceste tancuri nu sunt furnizate. Așa că [guvernele] trebuie s-o facă”, a spus el.

Și în timp ce tancurile M1 Abrams și Leopard 2 pe care Ucraina urmează să le primească de la SUA și Germania vor fi cu siguranță utile, a spus expertul, merită să ne amintim că alte țări, cum ar fi Polonia, au trimis deja Ucrainei sute de tancuri de producție sovietică – și multe dintre ele par să fi fost distruse.

„[În plus], aceste [tancuri] trebuie, de asemenea, să fie scoase din depozite, repuse în funcțiune și reparate. Echipajele trebuie să fie instruite și trebuie să se găsească suficientă muniție. Așadar, sunt sceptic cu privire la ideea că [actualele provizii] vor face o diferență decisivă”, a spus el.

De asemenea, este imposibil de spus cu exactitate câte tancuri ar fi suficiente pentru a schimba situația, a spus el. „Nu putem spune din surse deschise, de exemplu, câte arme are armata rusă, și mă îndoiesc că până și Ministerul Apărării [rus] are aceste informații. Vedem același lucru cu țările occidentale: își supraestimează propriile rezerve și capacități”, a declarat el pentru Meduza.

Ucraina în NATO: un câștig pentru ambele părți?

Expertul care a vorbit cu Meduza a prezis că, în lunile următoare, vom asista probabil la o extindere a gamei de arme pe care țările occidentale vor fi de acord să le ofere Ucrainei.

„Creșterea puternică a început la aproximativ o lună după începerea războiului. Asta a fost atunci când trupele rusești s-au retras din regiunea Kievului. Occidentul a înțeles, pe de o parte, că planul lui Putin de a cuceri rapid Kievul a eșuat, iar pe de altă parte, a văzut crimele de război [comise de armata rusă]”, a spus el.

Pe măsură ce aliații occidentali ai Ucrainei au devenit mai puțin convinși de amenințarea unei escaladări, a spus el, au devenit mai dispuși să trimită din ce în ce mai multe arme.

„După aceea, în timp ce discutau despre livrările [de arme către Ucraina, țările occidentale au început] să se uite la cum reacționează Kremlinul”, a spus expertul. „A fost un pic ca un tras de mânecă. Se uitau să vadă cum răspunde Kremlinul și transferau treptat noi echipamente. Se mai numește și controlul escaladării. Bineînțeles, ucrainenilor nu le plac toate acestea, dar este o strategie rațională care îi ajută [pe cei din Vest] să evite marile greșeli. De exemplu, dacă Ucraina ar fi primit brusc tancuri în martie, Kremlinul ar fi putut crede că [forțele NATO se pregătesc să intre] în Ucraina și ar fi putut folosi arme nucleare.”

În special, expertul a declarat că, în opinia sa, intrarea Ucrainei în NATO ar fi benefică atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Pentru Ucraina, aceasta ar permite guvernului să efectueze reforme semnificative pentru a-și demilitariza poliția și aparatul de informații și pentru a stabili un control civil asupra forțelor sale de securitate, printre altele. De asemenea, ar permite țării să redirecționeze finanțarea de la armată către lucruri precum școlile.

„[Dacă Ucraina nu aderă la NATO], va fi o țară mare care își investește întregul buget în armata sa pentru a-și asigura securitatea [în cazul unei agresiuni rusești]. Sau, [dacă aderă la NATO], va fi o țară protejată sub umbrela SUA […] În termeni materiali, a doua opțiune este o situație mai sigură [pentru ruși], din punctul meu de vedere. Dar pentru Kremlin, dimpotrivă, este un scenariu prost. Este foarte profitabil pentru Kremlin dacă Ucraina se pregătește mereu de război: este ușor [pentru Rusia] să unească oamenii în jurul «liderului nostru» pe fondul unei presupuse amenințări.”

Veleitarismul alegătorilor occidentali

Dacă Kremlinul mizează într-adevăr pe faptul că sprijinul pentru Ucraina în rândul liderilor occidentali se va prăbuși, foarte mult va depinde de atitudinea cetățenilor occidentali față de război. Potrivit expertului care a vorbit cu Meduza, locuitorii din majoritatea țărilor occidentale pot fi împărțiți în două tabere atunci când vine vorba de război: o tabără a „păcii” (sau oameni care doresc ca războiul să se încheie) și o tabără a „justiției” (oameni a căror prioritate principală este ca Rusia să fie pedepsită).

„În toate țările, tabăra «păcii» este mai mare decât cea a «justiției». Cu excepția Poloniei, care este o țară foarte fermă în politica sa de pedepsire a Rusiei [pentru acțiunile sale în străinătate]”, a declarat el pentru Meduza.

Acest lucru sugerează că sprijinul pentru Ucraina se bucură în continuare de un sprijin larg în Occident, a spus el, dar că acesta vine cu rezerve.

„De ce sunt îngrijorați cetățenii europeni? Sunt îngrijorați de consecințele economice și de un posibil război nuclear cu Rusia. Dacă nu se schimbă ceva pe câmpul de luptă, alegătorii se vor opune unui război pe termen lung. Din cauza efectului cumulativ al consecințelor economice, ne putem aștepta ca da, sprijinul să scadă treptat”, a spus el.

Dar este probabil ca acest lucru să se întâmple în mod diferit în diferite țări, a precizat el. În Suedia și Finlanda, de exemplu, sprijinul public pentru cheltuielile cu armele pentru Ucraina este ridicat și chiar și în Germania, în ciuda opiniilor în mare parte pacifiste ale societății, majoritatea cetățenilor acuză Rusia de război. De asemenea, în statele baltice, Ucraina poate conta aproape sigur pe un sprijin continuu.

Pe de altă parte, există țări precum Ungaria, care probabil își va menține poziția „detașată” în ceea ce privește războiul, și Turcia, care încearcă să folosească ofertele NATO ale Suediei și Finlandei pentru a emite ceea ce expertul numește „pretenții nerealiste”.

Între timp, în SUA, a spus el, sprijinul pentru Ucraina rămâne relativ ridicat, dar acest lucru este probabil condiționat de faptul că americanii nu simt în prezent efectele războiului asupra propriei vieți (adică asupra buzunarelor). În același timp, alegătorii americani vor merge la urne anul viitor, iar următorul președinte al țării ar putea schimba semnificativ politica americană privind ajutorul acordat Ucrainei.

„Din ce în ce mai mulți republicani prezintă politicile [actualului președinte american Joe] Biden ca fiind nesustenabile – ei spun că el este responsabil de război. [Ei spun] că, sub Trump, nu a existat niciun război, așa că ar trebui să votați pentru noi”, a spus el.

Cu toate acestea, a declarat el pentru Meduza, chiar dacă populiștii de dreapta ajung la putere în alte țări care sprijină în prezent Ucraina, nu crede că acest lucru va reprezenta neapărat o amenințare existențială la adresa efortului de război.

„În această privință, tind să am o viziune mai conservatoare: chiar dacă vor câștiga alegerile, situația va rămâne stabilă. Vor fi limitați de mediul instituțional internațional care s-a dezvoltat în țările occidentale: apartenența la NATO, apartenența la UE. Din acest motiv, schimbări bruște, retrageri complete ale sprijinului, din punctul meu de vedere, pur și simplu nu sunt posibile”, a declarat el.

Singura evoluție care ar fi de natură să modifice rapid actuala stare de lucruri ar fi dacă un alt conflict militar la fel de important ar începe în altă parte a lumii, a declarat expertul pentru Meduza. „Candidații [principali] sunt China și Taiwan”, a spus el. „[…] Dacă o evoluție drastică de amploarea unei invazii chineze în Taiwan ar determina o scădere semnificativă a ajutorului occidental acordat Ucrainei, consecințele ar fi de amploare.”

O diminuare a cantității de ajutor militar acordat Ucrainei ar fi o veste teribilă pentru Ucraina, a spus el, și ar scădea mult șansele de a învinge Rusia. Dar miza ar fi mare și pentru lumea occidentală, a adăugat el: „În Europa, puțini oameni se gândesc că Rusia ar putea ataca NATO sau UE, dar dacă Rusia câștigă [războiul din Ucraina], ar fi o schimbare completă a ordinii internaționale. Ar arăta că SUA și NATO nu sunt capabile să garanteze securitatea nici măcar în propria lor regiune”.

Ceea ce ar urma, prezice el, ar fi o tendință în direcția a ceea ce Kremlinul numește o „ordine mondială mai dreaptă” – sau, cu alte cuvinte, „o ordine mondială în care țările autoritare pot face tot ce vor, fără să acorde vreo atenție regulilor internaționale”, a spus expertul. „Și asta ca să nu mai vorbim de situația politică internă din Rusia: [victoria în război] ar crește puterea lui Putin și sprijinul pentru inițiativele sale în viitor”.

Dar, în afară de un conflict militar care să schimbe jocul, a spus el, speranța lui Putin este că, dacă prelungește războiul, va forța în cele din urmă Ucraina și aliații săi să intre în negocieri în termeni favorabili Rusiei. În gândirea lui Putin, a spus expertul, acest lucru se va întâmpla atunci când Kievul „va înțelege că sprijinul este în scădere și că probabilitatea de victorie pe câmpul de luptă este în declin”. Deocamdată, aliații occidentali par pregătiți să continue să ofere ajutorul necesar pentru a împiedica acest lucru, dar acest ajutor depinde de voința politică.

Pentru a reduce pericolul ca Ucraina să piardă sprijinul în viitor, a declarat expertul, „este important ca [ajutorul] să devină mai transparent, mai structurat. Dacă procesul este pus pe o cale instituționalizată, iar garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt oficializate, atunci o schimbare de putere [în SUA sau în Europa] va fi un scenariu mai puțin periculos”.

De asemenea, el a menționat că Occidentul va trebui să discute condițiile pentru ridicarea sancțiunilor actuale împotriva Rusiei, având grijă să obțină cât mai multe concesii de la Kremlin, dar făcând în același timp posibilă eliminarea restricțiilor.

„Pentru societatea rusă, mi se pare că există un anumit pericol aici. Nu cred, de exemplu, că demisia lui Putin va fi o prioritate pentru țările occidentale. Pentru că principalul lor interes este dezescaladarea [și nu reformele din Rusia]”, a spus el.

Expertul a povestit cum oficiali occidentali și diplomați de la mai multe conferințe i-au exprimat în privat îngrijorarea că Putin ar putea fi succedat de cineva cu ambiții autoritare și mai agresive.

„Consider că acest punct de vedere nu este solid”, a spus el. „Dar orice s-ar întâmpla, în cele din urmă, Putin va continua să facă ce vrea cu poporul rus. Iar țările occidentale nu se vor opune – atâta timp cât el nu mai trage [în Europa], totul va deveni mai stabil.”