Istorie și inginerie la Muzeul Politehnicii din Bucureşti. Proiectarea Coloanei Infinitului a lui Brâncuși a fost făcută de un inginer, absolvent de Politehnică

Aproape de Gara de Nord, pe strada Polizu, în mijlocul unui mănunchi de clădiri cu aer interbelic, descoperi o parte a istoriei învățământului tehnic românesc. Muzeul Universității Politehnice din București a fost inaugurat în 1886.

Primul sediu al Școlii de profil se afla în apropierea Gării de Nord, unde cu peste un secol în urmă erau multe fabrici și ateliere, în care studenții făceau practică.

Din 1948 până în 2003, Politehnica din București nu a avut muzeu. Și totuși, o serie de facultăți și-au constituit propriile colecții, din donații ale profesorilor și absolvenților. Iată, de pildă, Coloana Infinitului, a lui Brâncuși, dar privită dintr-o cu totul alta perspectivă.

„Toți știam că cel care a proiectat-o este Brâncuși. Vreau să vă spun că Brâncuși a făcut macheta din lemn. Cel care a făcut proiectarea de fapt este un inginer, absolvent de Politehnica din București, Ștefan Georgescu Gorjan. îl cunoștea pe Brâncuși din copilărie. Se pare că Brâncuși stătuse în gazdă, în timpul studiilor, chiar la tatăl lui Ștefan.”

De la Anghel Saligny, mulți ani profesor al Școlii Politehnice, a rămas un aparat – TEODOLIT – cu ajutorul căruia se măsurau unghiurile și distanțele. A fost folosit în timpul construirii podului de peste Dunăre care poartă numele ilustrului inginer. Și fiul prozatorului Ion Agârbiceanu are un loc în galeria muzeului.

Printre colecțiile care te poartă înapoi în timp sunt de exemplu, cele de televizoare, de mașini de calcul ori de telefoane. Vizita în Muzeul Politehnicii e gratuită.