Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Istoricul retrocedărilor: De la naţionalizarea din '48, la listarea pe Bursă a Fondului Proprietatea

La 11 iunie 1948, 1.050 de întreprinderi industriale, bancare sau de asigurări treceau în mâinile statului, ca "bun de consum al poporului", conform Legii 119 a naţionalizării. Prin lege, aceste bunuri private erau luate şi puse în domeniul statului, iar acţiunea era prezentată ca fiind "pentru binele poporului şi în numele lui". Citiţi Partea I a unui Dosar privind istoricul legislativ al exproprierii şi al retrocedării.

23 Martie 2013, 21:13 (actualizat 23 Martie 2013, 21:34) | Ştirile TVR Online |
Naţionalizarea din 1948 în Scânteia / FOTO: Foaia Transilvană
Naţionalizarea din 1948 în Scânteia
Mii de cereri pentru retrocedarea proprietăţilor
Castelul Bran

Procesul început în 1948 a continuat şi în domeniul agrar. La 2 martie 1949, prin Decretul 84, colectivizarea a început violent cu exproprierea proprietăţilor mai mari de 50 ha. Până în  1962 au fost confiscate aproape toate proprietățile agricole private din ţară şi comasate în întreprinderi agricole administrate de stat.

Au urmat imobilele şi locuinţele. În anul 1950, prin Decretul 92 , au fost trecute „în proprietatea statului ca bunuri ale întregului popor, fără nicio despăgubire şi libere de orice sarcini sau drepturi reale de orice fel”:  imobilele foştilor industriaşi, moşieri, bancheri şi mari comercianţi, hotelurile cu întreg inventarul lor, imobilele în construcţie, avariate sau distruse.

Legea era în contradicţie cu Constituţia adoptată în 1948, care stipula la articolul 8 - „Proprietatea particulară şi dreptul de moştenire sunt recunoscute şi garantate prin lege. Proprietatea particulară, agonisită prin muncă şi economisire, se bucură de o protecţie specială.”, iar la articolul 10 - „Pot fi făcute exproprieri pentru cauza de utilitate publică pe baza unei legi şi cu o dreaptă despăgubire stabilită de justiţie." Mai toţi marii industriaşi şi bancherii au fost alungaţi din case sau în­tem­niţaţi, din ordinul autorităţilor comuniste.

Despre înc­er­că­rile urmaşilor, adevăraţi sau în­chi­puiţi, de a recupe­ra averi pierdute atu­nci, s-a scris o istorie lun­gă şi complicată, ca întregul proces al naţio­na­li­zării.

Majoritatea fostelor ţări comuniste au abordat problema restituirii proprietăţii într-o manieră decisă imediat după anul 1990. Astfel, în Albania, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi în fosta Germanie de Est, legile de restituire a imobilelor naţionalizate au fost adoptate înainte de sfârşitul anului 1993, în Croaţia în 1996, iar în Macedonia în 1998.

(w220) Mii de cerRetrocedarea

În România, problema restituirii proprietăţilor preluate abuziv este încă departe de a fi rezolvată. În ultimii 23 de ani, politicienii au elaborat legi, hotărâri de guvern şi alte acte normative, în încercarea de a repune în drepturi victimele naţionalizărilor de proprietăţi din epoca comunistă:

În privinta fondului funciar, prin emiterea Legii 18/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate al ţăranilor români asupra unei suprafeţe limitate din pământurile lor, adică numai pentru 10 hectare pe amplasamente hotărâte de comisiile pentru aplicarea legii. Aceste prevederi au generat diverse abuzuri ale comisiilor, care au împărtit pământurile după bunul plac, şi un lung şir de procese.

Ţărănistul Vasile Lupu a manifestat dezacordul PNŢCD faţă de rezolvarea parţială a problemei retrocedării proprietăţii funciare prin Legea 18/1991 şi a depus o nouă iniţiativă legislativă, dar propunerea sa a fost amânată sistematic de la dezbatere.

În 1997,  Legea Lupu a fost împarţită în două, primul text legislativ (Legea 169/1997) fiind adoptat după o întreagă tevatură privind prezenţa senatorilor la votul final. Această primă etapă le-a permis proprietarilor să depună cereri de restituire pentru 50 de hectare de teren agricol de familie şi 30 de hectare de pădure de familie, urmând ca retrocedarea efectivă să se realizeze prin cea de-a doua lege de modificare a Legii fondului funciar. Prima lege a fost adoptată în baza unui protocol încheiat între partidele coaliţiei în data de 17 iunie 1997, care prevedea şi limitele de restituire, dar şi promovarea unor legi privind regimul proprietăţii de stat şi a celei private.

Trei ani mai târziu, se adoptă Legea 1/2000, numită şi Legea Lupu, prin care suprafaţa de pământ retrocedată ţăranilor s-a extins la 50 de hectare, însă emiterea titlurilor de proprietate a fost un proces greoi. Şi în aplicarea acestei legi au fost greutăţi legate de reconstituirea fostelor proprietăţi pe aceleaşi amplasamente, atâta vreme cât legea lasă la latitudinea comisiilor din primării să hotărască restituirea acestor terenuri.

După încă doi ani, Parlamentul votează o nouă lege funciară:  Legea 400/2002 – privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere,  iniţiată de Viorel Hrebenciuc. Această lege şi cea din 2000 au permis împroprietărirea rapidă a mii de oameni doar pe baza unor liste din 1945, în care erau trecuţi cei care ar fi urmat să primească terenuri agricole în baza reformei agrare de după război.

A urmat, în 2005, Legea 247 privind restituirea terenurilor agricole şi a celor forestiere prin care se consacra regula restituirii pe fostele amplasamente. Pădurile se restituiau integral, se restituiau şi construcţiile aferente terenurilor agricole şi forestiere din extravilan. Proprietarii pe ale căror terenuri se află investiţii erau despăgubiţi. Se cerea accelerarea punerii în posesie şi a emiterii titlurilor de proprietate. Foştii proprietari ar fi fost despăgubiţi de Fondul Proprietatea prin acţiuni reprezentând valoarea actuală a imobilelor care nu se restituiau în natură.

Începând de la Legea 18 din 1991 până în 2007, au fost adoptate 11 acte normative – legi şi ordonanţe de urgenţă - pentru a reglementa proprietatea funciară.

Ministrul Finanţelor estima, în urmă cu un an, că statul ar trebui să le plătească foştilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist despăgubiri de aproximativ 11 miliarde de lei, adică 2,5 miliarde euro.

În privinţa proprietăţilor imobiliare industriale, bancare, precum şi  a gospodăriilor ţărăneşti situaţia este nerezolvată.

Prin Legea 15/1990 aceste proprietăţi au fost preluate "din nou" de stat şi date în proprietate instituţiilor care le ocupau, în fapt, la data emiterii actului normativ. Multe dintre aceste bunuri imobile au fost scoase la privatizare şi vândute unor persoane fizice şi juridice române sau străine.

Problema cea mai stringentă şi controversată rămâne cea a "caselor naţionalizate", adică a retrocedării locuinţelor preluate abuziv în perioada comunistă, indiferent de actul normativ aplicat la momentul preluării.

După unele estimări, în ianuarie 1990, între două şi trei milioane de persoane se aflau, în România, în postura de chiriaşi în imobilele naţionalizate.

Foştii proprietari sau moştenitorii acestora - împreună cu o parte extrem de activă a societăţii civile, cu partidele istorice reînfiinţate după 1989 - au încercat în mod constant să promoveze pe agenda legislativului adoptarea de politici restitutive. Mulţi dintre foştii proprietari au apelat la justiţie înaintând acţiuni pentru a-şi revendica proprietăţile.

Presiunile interne  şi internaţionale au dus, în septembrie 1995, la votarea în Parlamentul României a primei legi privind restituirea imobilelor naţionalizate.

Prima reglementare,  Legea 112/1995 a reprezentat un compromis. Se restituiau, în natură, acele clădiri naţionalizate „cu titlu”, în cazul în care foştii proprietari locuiau în postura de chiriaşi ai statului, în respectivele clădiri. Chiriaşilor care ocupau celelalte imobile naţionalizate le-a fost permisă cumpărarea lor, la valoarea contabilă, ceea ce, în condiţiile hiperinflaţiei anilor 90, nu însemna prea mult. Se vindeau doar clădirile sau locuinţele, nu şi terenul aferent. Foştii proprietari urmau să primească despăgubiri din partea statului, în virtutea unei viitoare legi speciale care ar fi urmat să stabilească procedura, care însă nu a mai fost votată.

Legea a fost considerată departe de a fi "reparatorie".  Au fost înstrăinate către chiriaşi peste 85% din totalul imobilelor preluate abuziv. Pentru foştii proprietari, soluţia găsită a fost următoarea: despăgubirea în bani, dar numai în limita a 40% din valoarea locuinţei şi a terenurilor aferente. Apariţia acestei legi a creat un adevărat război între foştii proprietari şi chiriaşii deveniţi proprietari - conflict materializat în extrem de multe procese în justiţie.

A doua lege a restituţiei imobiliare, Legea 10/2001 dorea să fie acoperite golurile din legislaţia anterioară,  în condiţiile în care deciziile pronunţate de CEDO obligau statul la despăgubiri extrem de costisitoare. S-a făcut o reglementare globală a situaţiei, cu referire atât la imobilele preluate cu titlu, cât şi la cele preluate fără titlu. Legea 10/2001 dădea foştilor proprietari dreptul să primească în natură locuinţele şi terenurile în condiţiile în care preluarea a fost abuzivă, sau numai a terenurilor respective, în cazul în care locuinţa nu mai putea fi restituită în natură.

Cea mai disputată excepţie a legii a fost cea referitoare la chiriaşii care au cumpărat imobilele în baza Legii 112. Aceştia păstrează statutul de proprietar dacă au cumpărat imobilul „cu bună credinţă”, formulare menită să asigure o doză de protecţie a chiriaşilor.

Foştii proprietari care primiseră despăgubiri plafonate pe Legea nr. 112/1995 urmau să primească diferenţa până la valoarea integrală a locuinţelor şi a terenurilor care nu au fost restituite în natură. Legea a fost văzută ca o nouă speranţă în îndreptarea greşelilor făcute prin actul normativ precedent, dar a dat naştere la speculaţii, nemulţumiri şi un nou şir de procese.

În 2003, Guvernul modifica Legea 10/2001. Prin normele metodologice date de HG 498/2003 este consacrat principiul valabilităţii contractelor de vânzare-cumpărare întocmite de stat cu chiriaşii din casele naţionalizate numai pe principiul bunei credinţe a cumpărătorului.

Totodată, imobilele ocupate de sedii de partide, instituţii ale statului, ambasade ş.a. rămâneau în patrimoniul statului, urmând ca proprietarii să fie despăgubiţi.

Legea 1/2009, cunoscută şi sub numele de Legea Voiculescu, o modifică pe cea din 2003 şi interzice restituirea în natură către foştii proprietari a terenurilor aferente caselor cumpărate de foştii chiriaşi. Legea a fost atacată fără succes la Curtea Constituţională.  Guvernul spera să obţină, în 2009, un miliard de lei din vânzarea respectivelor terenuri şi 3 miliarde de lei în 2010.

Noua lege, însă, nu prevedea alocarea vreunei sume (rezultată din vânzarea terenurilor) pentru plata despăgubirilor foştilor proprietari.

În aprilie 2005, a fost înfiinţată, în subordinea primului-ministru, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru finalizarea operaţiunilor de retrocedare a imobilelor, terenurilor agricole şi forestiere confiscate în timpul regimului comunist sau de despăgubire a foştilor proprietari. În acel moment, autorităţile locale primiseră deja 210.000 notificări, dintre care 128.000 cereri pentru retrocedarea în natură a proprietăţilor, iar restul, la acordarea de despăgubiri în echivalent. Termenul-limită de depunere a cererilor de către populaţie a fost decembrie 2005.

(w380) Castelul BÎn decembrie 2005 se înfiinţa şi Fondul Proprietatea, ca societate de investiţii de tip închis, cu un capital social de aproximativ 4 miliarde de euro şi o durată de funcţionare de 10 ani, cu posibilitate de prelungire, până la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului către persoane fizice.

Iniţial a fost prevăzut ca până în aprilie 2006 toate societăţile Fondului Proprietatea să listeze la bursă un pachet de minim 5% din acţiuni, ceea ce nu s-a întâmplat. Abia în martie 2008 a fost posibilă vânzarea acțiunilor FP, iar din 2011 Fondul a fost listat la Bursă.

Castelul Bran, de exemplu, a fost retrocedat proprietarului de drept, Dominic de Habsburg, pe 18 mai 2006, printr-o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Proprietarul înaintase o cerere de restituire încă din 2001.

(va urma)

 

 

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 26°C
IASI 25°C 27°C
CLUJ 22°C 24°C
CONSTANTA 24°C 25°C
CRAIOVA 24°C 25°C
BRASOV 23°C 24°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Iunie 2018, 20:02
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-06-2018
Deschidere: 8124
Maxim: 8137.67
Mimim: 8068.85
Variatie: -0.19%
TGN
385.50
1.4%
TLV
2.35
0.21%
SNG
36.60
0.14%
FP
0.89
0%
SNP
0.31
0.63%
BRD
13.08
0.46%
PBK
0.10
3.81%
SIF2
1.37
1.43%
TEL
19.60
0.61%
SIF1
2.49
1.17%
ARHIVĂ ȘTIRI