Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Istoria PSD: Peste 20 de ani de congrese, despărţiri şi alianţe

De la FSN-ul adus în viaţa publică de zilele Revoluţiei până la constituirea USL, social-democraţia de pe Dâmboviţa a cunoscut o viaţă agitată. Congresul PSD din 19-20 aprilie 2013 ne dă prilejul unei scurte lecţii de istorie a acestui partid - TVR1 şi TVR News transmit, vineri şi sâmbătă, Ediţii Speciale de la acest eveniment politic.

19 Aprilie 2013, 10:58 (actualizat 19 Aprilie 2013, 12:16) | Ştirile TVR Online |
Congres PSD. (c) TVR
Congres PSD. (c) TVR
Liderii USL. psd.ro
La un congres. psd.ro

Pe 22 decembrie 1989, românii aflau de la Televiziunea Română despre constituirea Frontul Salvării Naţionale. Platforma Frontului a fost redactată de un nucleu din care făceau parte Ion Iliescu, Petre Roman, Nicolae Militaru, Alexandru Bârlădeanu şi Silviu Brucan. Tot atunci a fost desemnată şi conducerea CFSN. Pe 26 decembrie, au avut loc alegeri la CFSN: Ion Iliescu devinea preşedinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreşedinte, iar Cazimir Ionescu şi Kiraly Karoly - vicepreşedinţi.

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naționale.

În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, care l-a ales în funcția de președinte pe Ion Iliescu.

FSN a câștigat alegerile din 20 mai 1990.

Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei definiri doctrinare a partidului.

În moțiunea „Un viitor pentru România”, FSN s-a definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democrației moderne europene”.

La Convenţia FSN din 27-29 martie 1992, diferențele de viziune au determinat divizarea FSN. Petre Roman a câştigat şefia FSN cu moțiunea „Viitorul - Azi”. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins și a format Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). Ulterior, FSN și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).

La prima Conferinţă Naţională a FDSN din 27-28 iunie 1992, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul partidului pentru alegerile prezidențiale.

La alegerile generale din 27 septembrie 1992, FDSN a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit președintele României cu 61,5% din voturi.

La Conferința Națională din 9-10 iulie 1993, FDSN și-a reafirmat orientarea social-democrată şi și-a schimbat denumirea în Partidul Democrației Sociale din România şi s-a realizat fuziunea prin absorbție cu Partidul Solidarității Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România.

Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a pierdut alegerile din toamna anului 1996.

La Conferinţa Naţională Extraordinară din 17 ianuarie 1997 au fost analizate cauzele eşecului în alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 şi au fost efectuate modificări în conducerea partidului. Ion Iliescu a redevenit preşedintele PDSR şi se va afla în fruntea partidului până la finalul anului 2000, când va obţine un nou mandat de preşedinte. Sunt aleşi vicepreşedintii - Adrian Nastase, Oliviu Gherman, Teodor Meleşcanu, Hildegard Puwak, Ioan Mircea Pascu, Sorin Oprescu şi Rodica Stănoiu.

Conferinţa Naţionale a PDSR din 20 - 21 iulie 1997. Ion Iliescu a fost reales preşedinte cu 483 de voturi "pentru" şi 41 "împotriva", faţă de precedenta Conferinţă Nationala din ianuarie, când câştigase şefia partidului cu numai doua voturi împotriva. Năstase şi-a adjudecat şi el locul 2 în partid, de prim-vicepreşedinte.

12 deputaţi şi 2 senatori, aleşi pe listele PDSR, printre care Iosif Boda, Mircea Coşea, Marian Enache şi Viorel Sălăgean şi Teodor Meleşcanu, s-au desprins de partid şi au format Alianţa pentru România (ApR). Meleşcanu a fost ales preşedintele acestui partid în decembrie 1997 şi reales în martie 2001. În ianuarie 2002, în urma fuziunii ApR cu Partidul Naţional Liberal (PNL), Teodor Meleşcanu devine prim-vicepreşedinte al PNL.

La 6 iulie 1999, PDSR a fuzionat, prin absorbtie, cu Partidul Naţional al Automobiliştilor (PNA) şi Partidul Protecţiei Sociale (PPS).

La Conferinţa Naţională ordinară din 9 octombrie 1999, a fost lansat şi documentul ''Raport politic pentru scoaterea României din criză''. Au fost realese organele de conducere ale partidului: preşedinte - Ion Iliescu, prim-vicepreşedinte - Adrian Năstase; s-a mărit numarul de vicepreşedinţi.

În 7 septembrie 2000, PDSR, PSDR și PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit alianţa Polul Democrației Sociale din România. Aceasta alianţă electorală a câștigat alegerile legislative din 26 noiembrie 2000, iar preşedintele PDSR Ion Iliescu a fost ales preşedintele Romaniei. La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, Polul Democraţiei Sociale din România a obţinut 36,61% din voturi valabil exprimate la Camera Deputatilor şi 37,09% la Senat, ceea ce i-a asigurat un numar de 155 mandate de deputaţi, respectiv 65 de senatori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 2000-2004, a fost Valer Dorneanu, iar al Senatului, Nicolae Văcăroiu. Majoritatea parlamentară i-a permis formarea guvernului, al cărui prim-ministru a fost Adrian Năstase, devenit preşedinte interimar al PDSR în urma câştigării alegerilor prezidenţiale de către Ion Iliescu, în al doilea tur de scrutin - 10 decembrie 2000 - cu 66,83 % din voturi.

La Conferinţa Naţională din 19 ianuarie 2001 Adrian Năstase a fost ales preşedinte al PDSR.

La Conferinţa Natională din 16 iunie 2001, s-a votat pentru fuziunea PDSR cu PSDR în baza Protocolului Politic convenit la 8 septembrie 2000 creându-se astfel un nou partid, PSD. Fuziunea, cu un Congres ţinut în aceeaşi zi, reprezintă un moment important pentru unificarea social-democraţiei din România.

La Congresul extraordinar al PSD, din 16 iunie 2001, desfăşurat în prezenţa a 4.030 de delegaţi, au fost adoptate Statutul PSD şi Programul politic şi au fost alese organele de conducere: Adrian Năstase - preşedinte al PSD; Alexandru Athanasiu (fost lider al PSDR) - preşedintele Consiliului Naţional al partidului; Cozmin Guşă - secretar general.

În 2002, PSD afirma în documentul „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României” principalele direcții de acțiune ale perioadei post- tranziție.

(w620) La un cong

La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, s-a decis începerea procesului de unificare și modernizare a stângii democrate românești şi apropierea PSD de Internaționala Socialistă și Partidul Socialiștilor Europeni.

La 7 iulie 2003, Partidul Social Democrat a absorbit Partidul Socialist al Muncii şi Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale.

Congresul extraordinar al PSD din 27 august 2004, la care au participat 1.248 de delegati, s-a desfăşurat sub deviza „Idei noi, forţe proaspete!'”. Atunci s-a stabilit oferta şi strategia pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004 şi s-a decis, cu unanimitate de voturi, candidatura premierului Adrian Năstase la Preşedinţia României. A fost modificat şi statutul partidului. Congresul a aprobat şi formarea Consiliului de Integritate Morală al partidului.

La 31 august 2004, preşedintele PSD, Adrian Năstase, i-a adresat lui Ion Iliescu, în numele Congresului, o scrisoare prin care îl invita pe fostul lider la PSD, la finalul mandatului său de preşedinte al ţării, să candideze la alegerile legislative din noiembrie 2004 pe listele pentru Senat.

La 9 septembrie 2004, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a alianţei electorale dintre PSD şi PUR (social-liberal) sub denumirea de Uniunea Naţională PSD+PUR. Candidat la Presedinţia României din partea Uniunii Nationale PSD+PUR a fost desemnat liderul PSD, Adrian Năstase.

A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005 pentru alegerea noilor structuri de conducere a partidului. Pentru funcţia de preşedinte al PSD au candidat senatorul Ion Iliescu, vicepreşedintele PSD Mircea Geoană, senatorul Şerban Nicolae şi Dorinel Soare, primarul comunei Niculeşti, judeţul Dâmboviţa. Adrian Năstase a candidat pentru funcţia de preşedinte executiv, iar Victor Ponta pentru cea de secretar general.

Ion Iliescu a prezentat documentul "România europeană - România solidarităţii sociale" . Vicepreşedintele PSD Mircea Geoană a fost preferat contracandidaţilor săi şi a devenit preşedintele partidului.

La acelaşi Congres s-a modificat şi statutul partidului şi s-a hotărât înfiinţarea unui Consiliu Naţional alcătuit din 501 membri, alături de un Comitet Executiv Naţional, format din 87-91 de membri.

Noul președinte, Mircea Geoană, a afirmat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă în perioada următoare. O serie de lideri contestați, unii dintre ei anchetați de justiție, au părăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute.

În iunie 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Congresul din 10 decembrie 2006 . La începutul lunii, Mircea Geoană şi Sorin Oprescu au intrat în campanie electorală. Oprescu, preşedintele de atunci al PSD Bucureşti, a denunţat în mass-media problemele cu care se confrunta PSD ca partid de stânga, acuzând în principal lipsa de mesaj şi presiunile pe care le făcea în PSD „Grupul de la Cluj”.

La Congres, Sorin Oprescu s-a bucurat de susţinerea a aproape 400 de delegaţi, dar a pierdut în faţa lui Mircea Geoană la o diferenţă de peste 500 de voturi. Pentru că afirmase public că renunţă la funcţia de lider al PSD Bucureşti dacă va pierde, Oprescu şi-a dat demisia, după Congres, din această funcţie.

Deputatul Titus Corlaţean a fost ales în functia de secretar general al PSD, în locul lui Miron Mitrea, organizator al acestei reuniuni.

Tot la Congres, delegaţii au desemnat, în premiera, opt vicepreşedinţi pe regiuni de dezvoltare şi alţi şapte vicepresedinţi, pe domenii de activitate.

Programul “România Socială” cu care Mircea Geoană recâştiga şefia partidului încearcă să ofere o viziune europeană social-democrației române și o alternativă la guvernarea de dreapta.

În 6 octombrie 2007 la Braşov, Comitetul Executiv Naţional al PSD a discutat ipoteza excluderii din PSD a lui Ion Iliescu sau, cel mai probabil, ridicarea sprijinului parlamentar. Totul s-a terminat însă cu un „moratoriu al tăcerii”. Sub ameninţarea sancţiunilor, care puteau ajunge pâna la excluderea din partid, membrilor PSD li s-a interzis să critice partidul până la alegerile pentru Parlamentul European.

Preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, nu a participat la sedinţa Comitetului Executiv de la Brasov şi şi-a anunţat contestatarii că nu au autoritatea morală să îl excludă din partidul pe care l-a fondat.

În 27 septembrie 2008, s-a desfăşurat Congresul extraordinar al Alianţei PSD-PC, pentru lansarea candidaţilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Liderul PDS Mircea Geoană a fost desemnat candidatul Aliantei PSD-PC pentru funcţia de prim-ministru, conform Protocolului de alianţă încheiat între PSD şi PC la 17 aprilie 2008 şi s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.

Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat din octombrie 2009 a avut ca scop validarea candidatului social-democrat Mircea Geoană la preşedinţia României, lansarea ofertei şi a programul politic.

La Congresul din 20 febrarie 2010 au participat 1.700 de delegaţi. Îşi pregătiseră candidatura la şefia PSD 10 candidaţi între care şi Adrian Năstase, Victor Ponta, Mircea Geoană, Radu Mazăre, Cristian Diaconescu, Miron Mitrea. Propunerea lui Mircea Geoană privind alegerea preşedintelui PSD şi a echipei acestuia, printr-un sigur vot pe listă, a creat lupte interne pentru funcţii între social-democraţi.

La o zi după retragerea lui Adrian Năstase, Ion Iliescu a criticat votul pe liste la congres si a anunţat ca se retrage din toate funcţiile deţinute în PSD. Anunţul lui Iliescu a aruncat în aer sustinerea lui Geoană iar şefii organizaţiilor au început sa dea inapoi. Cristian Diaconescu şi-a anunţat retragerea candidaturii la şefia partidului şi sprijnul său pentru Mircea Geoană.

Miron Mitrea şi Radu Mazăre au renunţat şi ei la candidaturi şi l-au susţinut pe Victor Ponta a devenit noul președinte al PSD, la o diferenţă de 75 de voturi faţă de Mircea Geoană.

Congresul a adoptat, cu unanimitate de voturi, şi modificarea Statutului - într-un singur punct, cel privind alegerea fiecarui candidat în mod direct, astfel încât cei 15 vicepreşedinţi să fie fi aleşi politic, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Liviu Dragnea a devenit secretar general al PSD, iar Ecaterina Andronescu, Marian Vanghelie, Constantin Niţă, Ioan Toma, Marian Oprişan, Adrian Severin, Titus Corlăţean, Valeriu Zgonea, Robert Negoiţă au devenit vicepreşedinţi ai partidului.

La Consiliul Naţional din 11 martie 2010 Adrian Năstase a fost reales preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, obţinând 407 voturi, în timp ce contracandidatul său, Gheorghe Nechita, a obţinut 219 voturi, potrivit rezultatelor oficiale. În această calitate, Năstase coordona cele 31 de departamente aprobate.

În 16 octombrie 2010, Congresul extraordinar al PSD stabilea obiectivele politice şi strategice pentru 2011. Cei peste 4.500 de delegaţi la Congresul extraordinar al PSD au aprobat programul de guvernare propus de departamentele PSD, intitulat "România corecta, România socială". Programul a fost comasat în 100 de soluţii, grupate în măsuri.

(w460) Liderii USŞi statutul partidului a fost modificat. Din 2014, preşedintele partidului urma să fie ales prin votul tuturor membrilor PSD, la fel şi candidatul PSD la alegerile prezidenţiale, la acest tip de scrutin urmând să participe şi simpatizanţii partidului.

S-a decis organizarea urmatorului Congres după alegerile parlamentare din 2012, cel mai târziu în primele luni ale lui 2013.

În februarie 2011 Consiliul Naţional al PSD a validat semnarea protocolului cu ACD pentru constituirea Uniunii Social Liberale.

În 7 aprilie 2012, PSD a mai organizat un Congres, în aceeaşi zi cu PNL şi PC. S-au adoptat rezoluţii privind desemnarea lui Crin Antonescu şi a lui Victor Ponta în poziţiile de candidaţi oficiali ai USL la funcţiile de preşedinte, respectiv de prim-ministru.

La începutul anului 2013, în PSD s-au organizat alegeri interne pentru structurile locale ale partidului, în pregătirea Congresului din 19-20 aprilie, ocazie cu care se va alege conducerea partidului în prezenţa a peste 5.000 de delegaţi. La congres vor fi aleşi 8 vicepreşedinţi pe cele opt regiuni şi încă opt vicepreşedinţi pe domenii de activitate.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 4°C
IASI 3°C 3°C
CLUJ 2°C 2°C
CONSTANTA 5°C 4°C
CRAIOVA 6°C 6°C
BRASOV 2°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 10 Decembrie 2018, 16:19
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 10-12-2018
Deschidere: 8684.75
Maxim: 8692.27
Mimim: 8630.1
Variatie: -0.58%
TLV
2.42
0.82%
SNN
9.73
0.92%
EL
11.20
0.36%
SNG
35.85
0%
BRD
14.16
0.56%
FP
0.95
0.42%
SNP
0.36
0.96%
TGN
351.00
1.13%
RPH
0.28
0%
COTE
84.80
1.29%
ARHIVĂ ȘTIRI