Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Istoria ceaiului, de la legendă la industrie

Planta de ceai îşi are originile în Sud-Estul Asiei şi a fost întrebuinţată pentru prima dată de chinezii din provincia Yunnan, în timpul dinastiei Shang, ca medicament. Cu timpul, frunzele de ceai au fost folosite şi la prepararea mâncărurilor şi băuturilor. Taoiştii îl considerau elixirul vieţii, iar budiştii îl foloseau în lupta cu somnul, în timpul lungilor ore de meditaţie.

26 Octombrie 2014, 15:27 (actualizat 26 Octombrie 2014, 18:01) | Magda Manea |
Istoria ceaiului / FOTO: anverally.com
Istoria ceaiului
Ceremonia ceaiului în Japonia
Muzeul Ceaiului din Meitan
Obiecte necesare ceremoniei ceaiului
Oolong Tea

O legendă japoneză atribuie originea plantei de ceai înţeleptului chinez Bodhi Dharma, aflat în meditaţie timp de nouă ani. În acestă perioadă el şi-a propus să nu doarmă niciodată, să postească şi să mediteze îndelung. Dar din păcate, la un moment dat a adormit şi când s-a trezit, supărat pe slăbiciunea sa, şi-a tăiat pleoapele şi le-a aruncat. Se spune că acolo unde au căzut au apărut doi arbuşti ale căror frunze aveau proprieteatea de a ţine spiritul treaz.

Una dintre legendele chineze spune că ceaiul a fost descoperit de împăratul chinez Shennong. Pe când sta la umbra unui copac şi bea apă fierbinte, câteva frunze au căzut în bolul său. A băut din licoarea colorată şi aromată şi a fost impresionat.

Între secolele IV şi V, ceaiul a devenit băutura favorită a chinezilor din valea fluviului Yang-tse, apoi s-a răspândit în toată China. Frunzele trecute prin vapori erau zdrobite şi amestecate cu orez, gingembru, coajă de portocală, mirodenii, lapte şi ceapă. Din această compoziţie se făceau turte care se coceau şi apoi se pisau între două foi de hărtie. Din pulberea rezultată se prepara ceaiul.

Evoluţia lui a avut loc în trei mari etape: ceaiul clocotind (dinastia Tang), ceaiul bătut (dinastia Song) şi ceaiul infuzat (dinastia Ming). În timpul dinastiei Tang (618 d. Hr. – 907 d.Hr.) ceaiul a devenit foarte popular, de atunci datând şi primul tratat de ceai, Cha Jing (Obiceiurile ceaiului). În secolul VIII, poetul Luwuh a scris lucrarea în trei volume, Chaking, considerată biblia ceaiului, în care sunt tratate toate subiectele posibile legate de această plantă şi băutură.

Începând cu anul 792, ceaiul a ajuns şi în Japonia, frunzele fiind impotate de ambasadorii occidentali la curtea chineză, iar mai târziu, călugărul Saicho a adus şi seminţe. Ulterior, aproape de Kioto au apărut cele mai vestite plantaţii de ceai din lume. În scurt timp această băutură a devenit semnul purităţii şi refinamentului, japonezii făcând din servirea ceaiului o ceremonie socială, cu o semnificaţie religioasă.

Ceremonia ceaiului în Japonia

În mediile cultivate ale secolelor XIII-XV, ceremonia ceaiului era susţinută prin patru principii spirituale: armonia, respectul, puritatea şi liniştea. Ceaiul se consuma într-o încăpere special amenajată, cu alcov şi o vatră săpată în centru încăperii. Gazda şi oaspeţii intrau pe uşi diferite, cei din urmă înclinându-se în semn de umilinţă. Nu intrau niciodată înainte de a se spăla pe mâini şi în gură pentru purificare. Invitaţii admiră picturile din interior, se delectează cu aburii aromaţi, apoi servesc o gustare. Abia după o pauză, trec la savurarea ceaiului.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, ceaiul din Extremul Orient a ajuns în Europa, prima menţionare scrisă fiind a unui voiajor arab. Vapoarele companiilor olandeze ale Indiilor Orientale au adus în Europa primul transport de ceai în 1563. Mediciii sunt primii care încep să laude beneficiile ceaiului. Au fost şi alţii care au considerat ceaiul o băutură impură. Folosit iniţial de oamenii bogaţi, ceaiul s-a răspândit cu repeziciune, ajungând la sfârşitul secolului să fie consumat în localuri speciale.

(w620) Ceremonia

În prezent, în Franţa, ceaiul se serveşte seara, după ultima masă şi8 însoţit de produse de patiserie. În Anglia, ceiul se serveşte după amiaza (tea afetrnoon), însoţit de o gustare uşoară, sau către seară, pe la ora 18. Tot în Anglia există şi ceaiurile festive, de sărbători sau reuniuni.

În anul 1904, în timpul unui târg, neputând să-şi vândă ceaiul fierbinte în zilele călduroase, a adăugat cuburi de gheaţă în el. Aşa a apărut ceaiul cu gheaţă.

Ceaiul în pliculeţe a fosz ăntrodus de Thomas Sullivan, care trimitea clienţilor săi din New York, ceai în pliculeţe mici din hârtie de filtru, în locul marii cutii metalice.

Tipuri de ceai

Ceaiul negru (fermentat) – Assam, Ceylon, Chine Caravane, Darjeeling, Early Grey, Melange anglais, Keemu, Kenya, Lepsang Souchong, Orange Pekoe, Rose Pouchong, The de Russie, Yunnan.

Ceaiul semifermentat – Oolong de Formosa (Oolong de China) şi Pouchong de Formosa (Pouchong de China).

Ceaiul verde – Gunpowder, Ceaiul cu iasomie, Ceaiurile parfumate, aromate.

Regulile de aur ale preparării ceaiului

După alegerea ceainicului potrivit, dar şi a apei, paşii sunt următorii:

  • Se înfierbântă ceainicul;
  • Se pune câte o linguriţă de ceai de persoană plus încă una;
  • Se adaugă apa fierbinte, dar nu clocotită;
  • Se lasă la infuzat 3-5 minute;
  • Se amestecâ înainte de servire.

Dacă ceaiul se serveşte cu lapte, acesta se toarnă primul în ceaşcă.

Obiectele necesare

Cutiile de ceai. Ermetic închise, acestea pot păstra aroma frunzelor de ceai până la doi ani.

Ceainicele. De la începutul secolului al XVII-lea, Europa a adoptat ceainicele chinezeşti din porţelan, iar astăzi sunt acceptate şi cele fin faianţă, argint masiv, oţel inoxidabil şi sticlă. De evitat sunt cele din aluminiu, care dau ceaiului o culoare „tristă”, dar şi cele din emailate. Niciodată nu se spală interiorul ceainicului cu detergenţi, ci cu apa caldă şi bicarbonat de sodiu.

(w620) Obiecte ne

Bula şi linguriţa specială de ceai, permit o dozare perfectă a frunzelor, care nu trebuiesc niciodată strivite sau comprimate.

Stercurătoare de ceai a începu să fie folosită pe scară largă abia pe la sfărşitul secolului al XVII-lea.

Husa ceainicului trebuie confecţionată din monton pentru a păstra temperatura ceainicului cât mai mult timp.

Ceştile. Primele ceşti importate din China erau sub formă de bol şi nu depăşeau 5 cm înălţine. Astăzi, ceştile de porţelan sunt mai mari şi au toartă.

Vasele de lapte şi de smântână. Aveau iniţial formă de vacă şi erau confecţionate din argint sau porţelan. Astăzi, au diferite forme simpliste.

Zaharniţele şi cleştele de zahăr. Erau indispensabile la servirea ceaiului. Cleştele este astăzi înlocuit de linguriţă, iar cuburile de zahăr cu pliculeţele.

În aproape toate marile oraşe ale lumii există muzee dedicate ceaiului: The Bramah Museum of Tea and Coffee (Londra), China National Tea Museum (Hangzhou), Ceylon Tea Museum (Sri Lanka), Coffee and Tea Museum Amsterdam. Dintre acestea, unul este înscris şi în Cartea Recordurilor.

(w620) Muzeul Cea

La Meitan, „leagănul ceaiului verde chinezesc”, în sud-estul Chinei, se află o clădire în formă de ceainic, cu o suprafaţă de 5.000 mp şi o înălţime de 74m. Alături, o clădire mai mică sub formă de ceaşcă de ceai completează complexul muzeal dedicat ceaiului.

O ceai cald pentru o zi rece

Ceai flambat

1 pahar de rom plus 2 linguri, o jumătate de baton de vanilie, un cui de cuişaore, un praf de scorţişoară, o portocală, jumătate de lămâie mică, 80 g zahăr, ½ l ceai slab.

Într-un bol mic se pun cele 2 linguri de rom, vanilia tăiată în bucăţi mici, cuiul de cuişoare, scorţişoara, un sfert din coaja portocalei şi se lasă la macerat. Lichidul rezultat se toarnă în bolul de punci, ceaiul puţin fierbinte şi zeama de lămâie. Se adaugă zahărul, paharul de rom şi se aprinde. Ceaiul flambat  se serveşte imediat.

 

 

Surse:

Liliana Părjol Săvulescu, Denisa Pârjol Săvulescu, Invitaţie la ceai. Scurt istoric al ceaiului. 941 reţete de preparate care se pot servi la ceai, Editura Naty, 1993

Arhiva TVR

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ŞTIAŢI CĂ ...
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 31°C
IASI 31°C 31°C
CLUJ 29°C 28°C
CONSTANTA 28°C 28°C
CRAIOVA 30°C 30°C
BRASOV 28°C 28°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Iunie 2019, 20:25
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-06-2019
Deschidere: 8525.82
Maxim: 8607.86
Mimim: 8525.82
Variatie: 0.67%
SNP
0.40
1.02%
SNN
10.52
0%
TLV
2.30
0.66%
BRD
12.04
0%
SNG
31.85
0.16%
TGN
367.50
0.54%
EL
11.00
0.45%
SIF5
2.10
0%
FP
1.02
1.49%
COTE
77.60
0.26%
ARHIVĂ ȘTIRI