Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Istanbul – metropola dintre lumi

Stă pe două continente, între Apus şi Orient, un oraş cosmopolit şi modern care a rămas fidel moştenirii sale istorice prin vechile palate, bazilici, moschei şi bazaruri şi, prin aura sa de intrigă şi mister, cel mai mare oraş al Turciei conduce în topul celor mai vizitate destinaţii de vacanţă ale lumii în 2014.

15 Mai 2014, 10:36 (actualizat 15 Mai 2014, 15:57) | documentar de Liliana Teică |
Istorie și distracție la Istanbul
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Este centrul cultural, financiar, industrial şi cel mai mare port al Turciei şi, deşi din 1923 oraşul a pierdut calitatea de capitală în favoarea oraşului Ankara, Istanbul a rămas centrul economic cel mai important al ţării. Si, cu cei aproximativ 18 milioane de locuitori este una dintre cele mai mari metropole din lume.

În ultimii ani Istanbul a intrat în top 10 al destinaţiilor turistice favorite şi a reuşit să ocupe primul loc, chiar înaintea Parisului şi Romei, fiind votat de milioane de vizitatori amatori de vacanţe în străinătate. Este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe din lume pentru că de-a lungul timpului a adunat ce a fost mai frumos şi mai bun din ce a aparţinut creştinismului şi islamismului, tradiţionalismului şi modernităţii.

VIDEO
Istorie și distracție la Istanbul
Pentru a vizita aceste adevărate minuni nu vă trebuie nici măcar prea mulţi bani. Pentru un city break cu autocarul, un hotel de 3 stele mic dejun inclus şi 4 nopţi, plătiţi de la 160 euro de persoană. Dacă vă grabiţi, luaţi avionul, hotel 4 stele, mic dejun şi tot 4 nopţi, de la 265 euro de persoană.

Fondat pe poziţia strategică a vechii colonii greceşti Byzantion, sau Bizanţ, în anul 330 de împăratul Constantin cel Mare, pentru a fi noua capitală a Imperiului Roman, s-a numit la început Noua Romă, dar a fost cunoscut drept Konstantinoúpolis. O mie de ani mai târziu Oraşul lui Constantin era era cel mai mare şi mai bogat din Europa, pe malurile Bosforului se ridicaseră palate grandioase şi cea mai mare bazilica a acelor vremuri, Hagia Sofia, iar la curtea împăraţilor bizantini existau ceremonii strălucite.

Şi după ce în 1453 Constantinopol a fost cucerit de turci oraşul şi-a păstrat strălucirea şi Înalta Poarta, cum i s-a spus de atunci, a devenit capitala unui mare şi temut imperiu şi centrul lumii islamice. A rămas capitala Imperiului Otoman până la destrămarea acestuia în 1922 şi a purtat numele lui Constantin până în 1930 când guvernul Turciei a fracut apel la ţările occidentale să nu mai folosească vechea denumire, ci doar pe cea turcă de Istanbul.

(w620) Istanbul M

Cea mai mare parte a cartierelor metropolei se află pe pintenul din extrema sud-estică a Europei şi sunt împărţite de golful Cornul de Aur în două sectoare: la sud este vechiul Constantinopol şi la nord Oraşul Nou, întemeiat de genovezi şi locuit de apusenii aduşi aici de interese comerciale, cu cartierele Galata, Pera, Katabas, Taksim, Beşiktaş, Ortaköy , iar peste Bosfor este vechiul cartier Scutari, sau Üsküdar.

(w620) Panorama I

Cartierele mai noi au fost construite după anul 1900 şi edificiilor bizantine şi otomane ş-au adăugat noi clădiri în stil neo-clasic sau Art Nouveau şi apoi construcţii moderne şi zgârie-nori cu faţade de sticlă.

În Istanbul puteţi paşi pe urmele tuturor culturilor şi puteţi cunoaşte aici oameni veniţi din toate colţurile lumii. Veţi recunoaşte cu plăcere obiceiuri, tradiţii gastronomice şi  chiar cuvinte pe turcii marelui Imperiu Otoman le-au adus şi pe la noi. Şi cumpărăturile la Istanbul vor fi o mare plăcere, în marile magazine sau mall-uri, iar dacă veţi intra în bazare, unde bogăţia practic se revarsă de pe tarabe până în afară magazinelor, nu veţi scapă de insistenţa negustorilor care vor şti să te convingă să le cumperi marfa, de la covoare multicolore, la condimente orientale rare sau bijuterii de aur.

Palatele şi haremurile sultanilor

Vizitarea oraşului poate începe pe promontoriul aflat între Cornul de Aur, Stimtoarea Bosfor şi Marea Marmara. Aici, unde a fost prima aşezare grecească ridicată cu mai mult de două milenii şi jumătate în urmă, este marele Palat Topkapi, din 1453 când Mohamed al II-lea a cucerit Constantinopole.

(w460) TopkapiA fost reşedinţa sultanilor otomani 380 de ani până cînd Abdulmecid I a rupt tradiţia şi s-a mutat la palatul Dohmabahce, dar Topkapi a găzduit pînă în 1909 haremul sultanului, iar în 1924 a fost transformat în muzeu.

Cândva era practic un mic oraş înconjurat de ziduri cu 28 de turnuri de straja, întins pe 70 de ha şi locuit de 5 mii de oameni. Patru mari curţi interioare, săli pentru audienţe, birouri, apartamente, biblioteci, harem, spital, bucătării, băi publice, moschei, grajduri, rădini întinse şi chiar o grădina zoologică. Prima femeie care a locuit în Haremul Palatului Topkapi a fost Haseki Hurrem, cunoscută sub numele de Roxelana, o sclava din Galiţia ruteană devenită sultană, preaiubita soţie a lui Suleiman Magnificul.

Gloria şi măreţia vieţii otomane sunt acum prezentate în muzeul care expune obiecte de tezaur magnific lucrate, covoare, porţelanuri, bijuterii, tot felul de obiecte preţioase şi faimosul pumnal Topkai încrustat cu pietre preţioase.

Prin Poarta Imperială se intră în Curtea Enicerilor, unde defilau la ceremonii trupele de elită ale sultanului, şi se ajunge la fosta bazilica a Constantinopolului Hagia Eirene ridicată între secolule VI şi VIII şi păstrată de otomani. Cea mai frumoasă parte a palatului e formată de apartamentele Sultanei Valide, ornamentate în baga şi sidef, iar cea mai opulenţă este Sala Sultanului, amenajată în stil baroc, unde erau primiţi înţelepţii, artiştii şi poeţii.

În prima curte este şi Muzeul de Arheologie cu un patrimoniu extraordinar, care acoperă mai toate erele şi civilizaţiile din istoria omenirii. Zeci de statui romane şi elenistice, sarcofage, tăbliţe sumeriene, plăci de ceramică smălţuită din Poarta zeiţei Ishtar din Babilon, obiecte dezgropate la Troia, sute de mii de monede, sigilii sau medalii. Sunt mai mult de 1 milion de piese arheologice, alcătuind una dintre cele mai impresionante colecţii arheologice din lume.

În zona celei de a treia curţi este Sanctuarul Mantiei Profetului unde este expusă cea mai sfânta dintre relicvele Islamului, adusă aici de Selim I după cucerirea Egiptului în 1517. Sunt expuse săbii ale califilor, mantia lui Mohamed şi sabia proofetului încrustată cu pietre preţioase, sandalele şi chiar amprenta unui picior, un dinte şi părul din barba sa. Opulenţă musulmană şi bonus o splendidă vedere asupra Bosforului.

(w500) Palatul Do

Palatul Dolmabahce de pe malul Bosforului este cea mai mare şi mai luxoasă reşedinţa din Turcia.

A fost inaugurat în 1856 de sultanul Abdulmecit şi a fost reşedinţa a încă cinci sultani şi a primului preşedinte al Turciei Mustafa Kemal Ataturk, care a şi murit aici pe 10 noiembrie 1938.

Ca opulenţă, cu cele 285 de camere, din care 46 sunt ornate cu aur şi cristal, Palatul Dolmabahce poate fi comparat cu Palatul Versailles din Franţa. Adăposteşte peste şapte mii de obiecte de patrimoniu, veselă din aur, argint sau platină, porţelan, cristal de Boemia, mozaicuri şi mobilier de cel mai mare rafinament. Apartamentele, saloanele, scările, băile, terasele cu vedere către apele Bosforului, totul impresionează prin grandoare.

(w500) Palatul Do

De exemplu Sala Muayede este atât de înalta încât sub cupola ei ar putea încăpea un întreg bloc cu 12 etaje, iar de cupola cu diametru de 25 de metri atârnă un candelabru de cristal de Boemia de 4 tone şi jumătate, un cadou din partea Reginei Victoria a Marii Britanii. În această sala s-au petrecut evenimente cu importanţă istorică pentru Turcia: de Ramadan era adus de la Palatul Topkapi tronul pentru ca sultanul să primească onorurile prinţilor şi ambasadorilor acreditaţi, aici sultanul Abdulmecid l-a primit pe împăratul Franz Joseph, aici a fost încoronat Murad al V-lea şi tot aici primul parlament al Imperiului Otoman şi-a ţinut şedinţa inaugurală, iar la proclamarea republicii Mustafa Kemal Ataturk şi-a ţinut primul discurs în calitate de preşedinte.

Marile bazilici şi moschei

Sfânta Sofia este situată în partea de nord a pieţei Sultanhamet, unul din cele mai frumoase locuri din Istanbul.

(w620) Sfanta Sof

Marea bazilica cu cupolă Hagia Sophia, Sfânta Înţelepciune, construită în anul 325 de împăratul Constantin cel Mare a fost centru al creştinătăţii timp de mai mult de un mileniu şi catedrala Patriarhiei de Constantinopol .

A ars şi a fost reconstruită de mai multe ori, a fost jefuită de cruciaţi, timp de şase decenii - la începutul secolului XII a fost biserică Romano-catolică, apoi otomanii au transformat-o în 1453 în moschee. Însuşi Mohamed Cuceritorul a tratat cu respect Sfânta Sofia şi se spune că înainte de a intra pentru prima oară în biserica şi-ar fi turnat o mâna de ţărână pe cap, în semn de umilinţă.

A fost odată cea mai mare bazilica din lume şi a inspirat chiar construcţia marii Moschei Albastre fiind un strălucit exemplu de arhitectură şi artă bizantină, în special prin splendidele mozaicuri care descriu scene religioase.

(w500) Sfânta So

Când biserica a fost terminată, cupola şi tavanul au fost în întregime poleite cu aur, a cărui strălucire se reflecta în fiecare suprafaţă lustruită, şi însuşi împăratul Justinian ar fi exclamat uimit: "Solomon, te-am întrecut!".

Interiorul e împărţit într-o nava centrală şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. O adevărată minune arhitectonică este marea cupola centrală, întrecută doar de domul Panthéonului din Paris şi de domul Bazilicii Sfântul Petru din Roma. Cupola, luminată prin 40 de ferestre, pare că pluteşte în aer şi este încadrată de două semi-cupole şi şase cupole mai mici. Edificiul este în întregime o construcţie remarcabilă, şi nu doar prin dimensiune, ci şi prin decoraţia de excepţie cu bolţi şi arcuri, imense mozaicuri, coloane şi panori de marmură gravată în zeci de nuanţe. Hagia Sophia trebuia să transmită puterea Imperiului Roman de Răsărit, a împăratului şi a creştinismului în acea parte de lume.

Cu timpul în jurul bisericii s-au ridicat şi Tezaurul, Baptisteriul, devenit mausoleu pentru doi sultani turci, şi Clădirea Patriarhatului care astăzi nu mai există. Biserica Sfânta Sofia a fost folosită pe post de moschee imperială a oraşului Istanbul timp de aproape 500 de ani, iar din 1934, sub preşedintele turc Kemal Ataturk, a fost secularizată şi transformată în muzeu.

(w500) Moscheia A

Moscheia Albastra este chiar lângă Hipodrom, unde se ţineau întrecerile de care de război în vremea romanilor şi unde se afla un obelisc egiptean din 1500 i.H. adus de Împăratul Teodosiu în secolul al IV-lea.

Moscheea Imperială a sultanului Ahmed, construită la începutul anilor 1600, trebuia să întreacă în măreţie şi splendoare Sfânta Sofia şi a fost, şi este încă, cea mai mare din Istanbul şi moscheea naţională a Turciei.

Intrarea este gratuită, dar pentru că este lăcaş de cult, sunt cinci perioade de rugăciune de 30 de minute pe zi, cei care doresc să o viziteze trebuie să respecte ritualul de a se descalţa, iar femeile să îşi acopere capul cu un şal.

(w500) Moscheia A

Este însă doar un mic preţ care trebuie plătit pentru a vedea o comoară inestimabilă: peste 20 de mii de panori de faianţă cu forme şi decoraţii diferite, în special de culoare bleu şi peste 200 de vitralii. Corpul principal, în formă de roză cu patru ramuri, are ca acoperiş un sistem complicat de domuri şi semi-domuri, susţinut de patru stâlpi masivi, şi, aşa cum a dorit sultanul, şase minarete.

Moscheile otomanilor aveau două, sau patru minarete dacă erau ridicate de sultani, iar cele şase ale Moscheei Albastre au provocat un mare scandal. Doar cea mai sfânta moscheie din lume, Haram din Mecca, mai avea şase minarete. Problema a fost rezolvată de sultan care şi-a trimis arhitectul la Mecca pentru a construi acolo un al şaptelea minaret.

Singurul care avea dreptul de a intră în curtea moscheii pe cal era sultanul, dar chiar şi el trebuia să-şi arate smereniea în faţa divinităţii şi de aceea la intrarea pe care intra conducătorul se află un lanţ masiv de fier, aşezat astfel încât el să fie nevoit să îşi plece capul.

Vizitatorii spun că frumuseţea şi liniştea Moscheiei Suleymanye dau sens spiritualităţii. A fost ridicată în 1550, în timpul domniei Sultanului Suleiman Magnificul, şi este cu adevărat magnifică, un excepţional amestec de arhitectură islamică şi bizantină. Moscheia a fost afectată de-a lungul timpului, inclusiv de un incendiu în Primul Război Mondial când a fost depozit de armament, dar a fost restaurată, ultima dată pe la mijlocul secolului XX. Are patru minarete, ceea ce indică că a fost ridicată de un sultan şi un mare dom, cel mai înalt din întregul Imperiu Otoman.

(w500) SuleymaniySpre deosebire de Hagia Sofia, Suleymaniye şi-a păstrat destinaţia religioasă, iar musulmanii îndeplinesc şi acum purificarea rituală care cere că înainte de a intră într-o moschee credinciosul să-şi spele picioarele, mâinile şi faţă.

Suleymaniye era mai mult decât un loc de rugăciune, pentru că în afară zidurilor ansamblului a construit un complex de clădiri numit Kulliye care adăpostea patru şcoli coranice, madrasahs, un spital pentru handicapaţi, o bucătărie unde se pregătea mâncarea pentru săraci şi o casă de oaspeţi pentru vizitatorii importanţi. Aici sunt mausoleurile regale, al lui Suleiman Magnificul şi al reginei sale Haseki Hurrem şi mormântul lui Sinan, în partea de nord vest cu faţă spre Cornul de Aur. Sinan a fost cel care a lucrat la 79 de moschei, 34 de palate şi 33 de băi publice, zeci de morminte, şcoli, azile, madrasahs şi caranvanseraiuri şi a murit în anul 1588 la vârstă de 99 de ani. Văzută dinspre Cornul de aur Moschea Suleymaniye este una din priveliştile cele mai celebre din Istanbul.

Cartierele care se află în afară traseelor turistice păstrează încă tradiţiile cosmopolite ale oraşului. Unul din ele e Fanarul, aflat în Cornul de Aur. Până prin secolul XV a fost locuit de aristocraţia bizantină, iar după căderea Constantinopolui s-au stabilit aici grecii şi şi-a ales tot aici reşedinţa şi patriarhul ecumenic al Constantinopolui. Cele mai multe dintre reşedinţele elegante ale grecilor au fost distruse în timpul unui cutremur, dar cartierul are încă multe de oferit vizitatorilor: clădirea monumentală a Liceului Grec, Biserica Sfânta Maria a Mongolilor, unica din Istanbul unde se oficiază de 700 de ani fără întrerupere slujbe religioase, Biserica Maicii Domnului cea Binecuvântată, fosta bazilica patriarhală transformată în Moscheia Fethiye sau sediul Patriarhiei Ecumenice unde sunt multe moaşte ale unor sfinţi şi martiri. Străzile din împrejurimi sunt pline de mici magazine de suveniruri destinate pelerinilor şi se aseamănă bine cu cele din Grecia.

Relaxare şi delicii gastronomice

Toţi cei care au încercat spun că baia turcească e o experienţă care merită trăită, aşa că alegeţi un hammam, nu neapărat de un lux extravagant, şi bucuraţi-va de câteva ore de relaxare. Sunt frumos decorate cu mozaic de sticlă în combinaţii de culori orientale, pe margine sunt băncuţe placate cu mozaic şi încălzite, la fel este şi podeaua, iar în mijlocul încăperii este o masă din ceramică pe care se face masajul cu săpun parfumat, după ce corpul a fost pregătit printr-o baie de abur cald. Trupul şi mintea se relaxează complet şi se spune că efectul unei şedinţe de terapie în hammam durează o săptămâna.

Despre cafeaua turcească, preparată în ibrice speciale de alamă sau cupru, se spune că este neagră ca noaptea, fierbinte că iadul şi dulce că dragostea. Se prepară astfel: peste o porţie de boabe proaspăt măcinate şi de zahăr se toarnă apă şi se lasă pe foc ibricul până dă în clocot. O cafea turcească adevărată trebuie să aibă deasupra un strat gros de caimac. Se poate însoţi de baclava, preparată din foi de plăcintă între care se pune un amestec de nuci sau migdale cu zahăr sau miere şi după ce se coace se acoperă cu glazură sau un sirop făcut cu apă, zahăr şi suc de lămâie, se taie apoi în romburi şi pe fiecare bucăţică se pune fistic nesărat.

(w620) Croazieră

Va puteţi lua la revedere de la Istanbul de pe puntea unui vaporaş care face plimbări pe strâmtoarea Bosfor, de unde veţi avea o privelişte splendidă asupra celor două mari poduri care unesc continentele, Podul Bosfor şi Podul Mohamed Cuceritorul, şi a uimitoarelor palate şi moschei ale sultanilor.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 3°C
IASI -2°C 2°C
CLUJ -2°C 1°C
CONSTANTA -2°C 1°C
CRAIOVA -3°C 0°C
BRASOV -6°C -2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Februarie 2019, 13:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-02-2019
Deschidere: 7856.01
Maxim: 7881.87
Mimim: 7759.22
Variatie: -1.13%
TLV
1.91
2.39%
BRD
12.10
2.28%
SNG
31.60
1.56%
FP
0.89
0.22%
SIF1
2.20
0.46%
SNN
9.33
0.97%
TGN
341.00
0.58%
SIF3
0.25
1.4%
SNP
0.34
1.43%
SIF5
2.04
0.49%
ARHIVĂ ȘTIRI