Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
EDIŢIE SPECIALĂ TVR NEWS

Isărescu:Când va trece prima autostradă prin Carpaţi, vom intra în zona euro.Raport privind inflaţia

Guvernatorul Băncii Centrale impune noi ţinte pentru trecerea la moneda unică: vom intra în zona euro atunci când vom avea o autostradă care să străbată Carpaţii. Guvernatorul susţine că România a îndeplinit în aceste luni şi ultima cerinţă de la Maastricht: inflaţia a atins un nou minim istoric, iar prognoza a fost coborâtă la 2,2% pentru acest an. Dacă la indicatorii macroeconomici stăm bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre reformele structurale.

06 August 2014, 10:57 (actualizat 06 August 2014, 15:18) |
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, despre evoluția inflației
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Banca Centrală prognozează o inflaţie de 3% pentru finalul lui 2015. Anterior, prognoza anunţată de BNR pentru finalul acestui an şi pentru finalul anului 2015 era de 3,3%. Declaraţia guvernatorului BNR Mugur Isărescu a fost transmisă în direct, în Ediţie specială, pe TVR News.

ŞtirileTVR.ro vă prezintă, în format LIVE TEXT, principalele puncte din declaraţia guvernatorului BNR:

  • evoluţia inflaţiei e pozitivă
  • s-a situat sub ţinta staţionară multianuală chiar de la sfârşitul anului precedent
  • factorii determinanţi: cu impact tranzitoriu - aprecierea peste aşteptări a leului faţă de euro; evoluţia pozitivă a preţurilor administrate, în principal datorită scăderii tarifului de distribuţie a gazelor naturale şi datorită preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi; scăderea preţurilor legumelor şi fructelor
  • evoluţia inflaţiei n-a fost chiar o surpriză
  • surprinzătoare e scăderea preţurilor la legume
  • când ai o scădere cu peste 30% ai uneori o surpriză neplăcută - creşterea indicelui preţului
  • pe partea de creştere, în trim. II a acţionat creşterea marginală a preţului cotaţiilor ţiţeiului şi acciza la carburanţi
  • din primăvara acestui an s-a introdus un termen nou - lowflation - inflaţie scăzută
  • tendinţa nu e numai la noi
  • la noi a fost mai accentuată pentru că am plecat de la o inflaţie ridicată
  • am intrat în grupul european şi suntem în apropiere faţă de toate ţările post-comuniste care nu sunt încă membre ale zonei euro
  • inflaţia a scăzut foarte mult în România - nu e element de îngrijorare; cu această scădere, inflaţia e cea mai ridicată pe undeva comparativ cu celelalte ţări post-comuniste nemembre ale zonei euro
  • dacă avem creştere economică, avem creştere de 3%, o creştere bună la nivel european, dar pentru o creştere economică mai mare nu inflaţia nu deranjează
  • trebuie să acţionăm asupra factorilor de creştere - locuri de muncă, stimularea muncii, productivitatea, inovaţia, managementul performant
  • nu văd o legătură între creşterea economică şi nivelul inflaţiei
  • România a îndeplinit în aceste luni şi ultimul criteriu care nu era îndeplinit - rata inflaţiei
  • sperăm să rămânem în această zonă
  • regulile s-au mai schimbat pentru intrarea în zona euro - trebuie arătată sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor şi că e îndeplinită convergenţa reală
  • BNR şi-a exprimat punctul de vedere
  • continuarea traiectoriei a fost menţinută de componentele din coşul de consum
  • la carburanţi avem un impact legat de majorarea accizei de la 1 aprilie; aş spune că a fost principala sursă de presiune în trim. II; avem şi o evoluţie a preţului ţiţeiului, dar atenuată de faptul că, în perioada analizată, s-a cam apreciat leul faţă de euro dar şi faţă de dolar
  • impactul accizei e unul tranzitoriu
  • nu s-a speriat nimeni
  • problema cu cartoful - cea care a determinat pe unii ziarişti să recomande BNR să facă un stoc de cartofi când preţurile creşteau
  • motivul pentru care apar la noi aceste dimensiuni este legat de compoziţia indicelui preţurilor de consum
  • volatilitatea preţurilor la legume, fructe şamd. joacă un rol major
  • câteodată ne duce în sus dacă anul agricol e prost
  • din 2003 încoace tot timpul au crescut preţurile la legume-fructe; de data asta au scăzut
  • avem prognoze pozitive şi pentru preţurile materiilor prime în aceeaşi perioadă, cu producţie record probabil şi la grâu şi la porumb; au alimentat o evoluţie pozitivă a inflaţiei
  • o relativă surpriză - evoluţia preţurilor administrate
  • BNR introduce elementele de prognoză, de apreciere la capitolul de riscuri; în model sunt date certe
  • existau unele aprecieri legate de faptul că se va face o corecţie relativ importantă la preţul energiei
  • până în momentul în care datele nu au devenit certe, nu le-am introdus în evoluţia preţurilor
  • am avut o evoluţie pozitivă a preţurilor administrate - un lucru aproape unic în ultimii ani
  • inflaţia a fost ajustată şi datorită climatului general - îmbunătăţire sensibilă a anticipaţiilor inflaţioniste;
  • aprecierea cursului - semnificativă, de aproape 3% - în România impactul cursului asupra preţurilor se transmite mult mai repede decât impactul dobânzii
  • mai avem o particularitate - când cursul se apreciază, impactul pentru ajustarea pozitivă a preţurilor e relativ limitat; când scade cursul, impactul e aproape dublu
  • dacă vrem să stabilizăm preţurile ştim această regulă şi trăim în această realitate - ţinem cont de ea, mai ales dacă vedem că aprecierea cursului e conjuncturală
  • ajustarea în jos reflectă probabil şi o doză mare de pesimism la nivelul importatorilor
  • avem semnale bune pentru indicele de consum;
  • bazat pe încrederea consumatorilor, a agenţilor economici, credem că se va diminua semnificativ în a doua jumătate a acestui an şi anul următor
  • înmatriculările auto au trecut pe partea pozitivă - acest lucru arată o redresare a cererii de consum
  • avem o redresare, într-adevăr lentă, a pieţei muncii
  • redresarea surselor de finanţare - în sensul unei angajări mai bune şi al unei creşteri economice sustenabile şi de durată
  • probabil era de aşteptat să avem o transmitere mai înceată a politicii monetare; există un grad de neîncredere
  • piaţa nu crede, chiar dacă BNR dă semnale de reducere
  • după ce încrederea s-a restabilit, nu mai vedem o deosebire între noi şi alte ţări post-comuniste
  • în ceea ce priveşte costul finanţării nou acordate la creditele de consum suntem fruntaşi - avem dobânzile cele mai mici
  • în ceea ce priveşte finanţarea la locuinţe suntem cu ratele de dobândă sub Ungaria şi la nivelul Poloniei, iar la societăţile financiare ceva mai sus, dar cu tendinţă semnificativă de scădere
  • anticipaţiile se menţin în indicatorii ţintă
  • s-au aşezat lucrurile şi s-a restabilit încrederea şi în politicile monetare şi în ceea ce priveşte inflaţia; undeva la 2 şi 3%, nici nu trebuie să fie mai scăzut
  • actuala proiecţie nu e neapărat o surpriză; caracteristica este incertitudinea
  • să ai conflict într-o zonă foarte apropiată de tine şi rezultatul să fie intrare masivă de capitaluri şi aprecieri substanţiale ale cursului plus o creştere de rezervă netă de aproape 2 mld. în câteva luni, în condiţiile în care s-au făcut rambursări masive la împrumuturile contractate anterior, scăderi de dobândă
  • la sfârşitul acestui an trec efectele pozitive temporare conjuncturale legate de anumite politici; în septembrie dispare impactul legat de TVA la pâine; preţurile produselor de panificaţie revin la normalitate; acel -0,6 / - 0,8 dispare, nu văd cum am avea şi anul acesta un minus de asemenea proporţie; să nu înţeleagă lumea că vor creşte preţurile; vorbim statistic
  • la legume şi fructe prognozăm majorări absolut normale de preţuri
  • la anul, preţurile administrate, înglobând ce e prevăzut în programele anunţate de agenţiile de reglementare, vor înregistra o creştere mult mai mare, potrivit datelor actuale;
  • o doză bună de confort privind deciziile viitoare de politică monetară - avem un confort legat de proiecţie, avem un disconfort pentru că sunt mulţi factori în contextul european
  • ipotezele externe sunt acestea şi au fost revizuite din datele externe; revizuirile sunt minore
  • presiunile exogene - e greu să spui cum va fi anul viitor
  • vom avea ani agricoli normali în 2015 şi 2016; nu am prognozat un an agricol prost
  • rămânem pe o zonă de incertitudine
  • deviaţia PIB - revizuirile sunt destul de mari; INS a revizuit din urmă; întreaga traiectorie s-a schimbat
  • se intră in teritoriu pozitiv din toamna acestui an şi se rămâne în acest teritoriu - ajustat undeva între 1 şi 2% în 2016
  • balanţa riscurilor e relativ echilibrată privind coordonatele mediului extern, dar caracterizată de incertitudini ridicate
  • pe plan intern - implementarea consecventă a reformelor structurale - era normal în an electoral să avem o abatere - este însă moderată
  • risc de abatere în sus după evenimentele din Ucraina
  • la preţurile administrate vedem o poziţie echilibrată a riscurilor
  • materializarea în sens favorabil a oricărui risc poate duce la abateri faţă de datele prezentate anterior
  • în baza acestor date analizate de câteva ori, Consiliul de Administraţie a decis reducerea la 3,25% de la 3,50% a ratei dobânzii de politică monetară începând din 5 august
  • rămânem pe calendarul de a ne apropia şi suprapune în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii de nivelurile europene, eventual de a ne suprapune pe ele înainte de intrarea pe zona euro; calendarul e deschis, iar dozajul măsurilor îl vedem funcţie şi de factorii interni şi de cei externi;
  • avem exces de lichiditate masiv pe piaţa externă; se va diminua dacă nu avem intrări de capital

VIDEO
Răspunsuri la întrebări
Răspunsuri la întrebări:

  • la credite - unde suntem peste media regiunii am avut inflaţie mai mare şi dobânzile au fost mai ridicate, inclusiv rata de politică monetară; chiar dacă o reducem tot va fi cea mai ridicată, aşa-i inflaţia
  • reducerea dobânzii cheie - după o anumită reţinere determinată de lipsa de încredere, şocul mai ales pe partea ofertei a determinat câteva valuri de inflamare a preţurilor şi, deci, a dobânzilor; a creat o anumită neîncredere; vedem o anumită revenire a încrederii
  • cifrele însă să nu uitaţi că sunt cifre agregate - de bănci şi pe tipuri de credite
  • reducerea TVA la pâine: din septembrie nu creşte preţul la pâine; efectul e statistic; un impact de scădere din indicele preţului la consum dispare; se împlineşte anul, indicele se calculează pe 12 luni;
  • mă preocupă creşterea echilibrată; intrarea în zona euro nu o văd cu o Românie foarte enclavată;
  • când va trece prima autostradă prin Carpaţi atunci vom intra în zona euro
  • trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi; lumea nu se schimbă aşa uşor
  • veştile sunt bune în domeniul monetar, al inflaţiei, al stabilităţii cursului; sunt multe probleme structurale în economia românească
  • de regulă, în cazul imobilelor care sunt locuinţe, efortul de rambursare a creditului e net superior faţă de clădirile cumpărate cu scop investiţional
  • observăm deocamdată o cădere masivă a creditului în valută; l-am descurajat; a apărut ca un subprodus al privatizării băncilor româneşti pentru că era avantajos; era avantajos pentru banca mamă;
  • în 2006 ne-am angajat să deschidem total conturile de capital - precondiţie a intrării în UE
  • am dus rezervele minime obligatorii la 40% cu riscurile de rigoare; am atenţionat la creditul în valută; e bun pentru exportatori, pentru investitorii străini
  • acum vedem o cădere masivă a creditului în valută legat şi de acest proces de dezintermediere
  • nu vedem în prezent un risc legat de o eventuală revenire a creditării în valută pentru că avem un curs stabil
  • stabilitatea cursului e legată de preocuparea noastră de a nu avea efectul asimetric în care cursul se apreciază şi apoi, când se duce la loc, constatăm că preţurile au crescut de 2 ori mai mult
  • mai degrabă văd o obsesie a jurnaliştilor faţă de un curs relativ stabil - lăsaţi-l unde este
  • o să rog televiziunile să nu mai spună "cursul Băncii Naţionale" - că nu e cursul nostru
  • legat de rezerve, este un buffer; dacă tot au vrut să vină bani, până la urmă au venit la Banca Naţională; vor să plece, vor pleca de la Banca Naţională
  • intră 7 mld. ca în 2006 - 2008 sau 10 mld. capitaluri volatile - sau se duc pe curs, pe dobândă, sau în rezervă
  • o variantă de politici a fost ca toată această mişcare să se ducă numai pe curs
  • nu e aşa uşor cu cursul într-o economie mică
  • dacă se apreciază cursul, se închide o fabrică
  • noi am optat ca aceste variaţii, mişcări de curs să se facă între anumite limite, să nu dea peste cap o economie reală
  • datoria politicilor fiscale e rezultatul politicilor monetare
  • preţurile în România s-au aliniat foarte mult cu cele din Europa
  • rata dobânzii de politică monetară e bine poziţionată; nu am avut înţelepciunea să întrevăd că atunci când ai necazuri la graniţă vine peste tine capitalul
  • trăim într-o lume de represiune financiară; e o discuţie care se va lega de nivelul rezervelor internaţionale
  • suntem în situaţia altor judecăţi
  • prognoza de inflaţie pentru 2015 - s-ar putea să o modificăm de câteva ori până atunci
  • vom putea merge şi pe modificări privind rata de politică monetară, în ambele sensuri
  • micşorăm jocul dobânzilor - să vedem cine se va mişca mai mult - rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acuma; şi dacă aş şti nu v-aş spune
  • suntem pregătiţi să apropiem dobânzile de rata dobânzii de politică monetară
  • şi băncile au dreptate aici

Raportul trimestrial asupra inflaţiei a fost analizat şi aprobat în şedinţa de luni a Consiliului de Administraţie BNR.

Documentul relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei la valori sensibil inferioare celor prognozate anterior, aflate sub punctul central al ţintei staţionare până la mijlocul anului 2015, şi în partea superioară a intervalului de variaţie, în a doua jumătate a orizontului prognozei, a precizat luni guvernatorul BNR.

Rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a atins un nou minim istoric - 0,66% în iunie, după scăderea preţurilor de consum cu aproape 0,3% în iunie 2014 comparativ cu mai 2014. Totul pe fondul ieftinirii alimentelor şi serviciilor, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică.

În luna iunie, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut 0,7%, tarifele serviciilor cu 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 7°C 6°C
IASI 9°C 5°C
CLUJ 4°C 5°C
CONSTANTA 9°C 11°C
CRAIOVA 11°C 8°C
BRASOV 5°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 08 Decembrie 2019, 10:50
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 06-12-2019
Deschidere: 9961.05
Maxim: 9989.79
Mimim: 9961.05
Variatie: 0.16%
TLV
2.60
0.38%
SNP
0.44
0.34%
FP
1.20
0%
SNN
14.66
0.14%
SNG
38.35
0.66%
SIF2
1.57
0.64%
TGN
373.50
0.81%
SIF3
0.36
1.12%
BRD
15.68
0.13%
WINE
22.30
0%
ARHIVĂ ȘTIRI