Iranienii sărbătoresc Nowruz, Anul Nou Persan, în mijlocul pandemiei de coronavirus

Nowruz (O Nouă Zi) este sărbătorit de iranienii din Asia Centrală si de Sud, Caucaz, China de Nord, Crimeea, Balcani, precum şi de iranienii din toată lumea. Organizaţia Naţiunilor Unite a recunoscut Nowruzul ca sărbătoare internaţională, începând cu anul 2010.

Anul acesta, iranienii din întreaga lume celebrează Nowruz, Anul Nou Persan, în mijlocul pandemiei de coronavirus. Iran este una dintre țările cu ele mai multe victime ale COVID19, alături de China și Italia.

În contextul pandemiei declanşate de coronavirusul Covid 19, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, transmite, pe site-ul ONU, un mesaj de solidaritate faţă de toţi cei afectaţi de acest virus, amintind că sărbătoarea Nowruz soseşte, de data aceasta, într-un moment plin de tristeţe. „Transmit condoleanţe tuturor celor care au pierdut pe cineva drag şi toate gândurile mele bune celor care au fost afectaţi. Sper ca festivalul Nowruz să reprezinte un prilej de relaxare şi de petrecere a timpului în familie.”

Cu o vechime de 3.000 de ani, Nowruz este ziua în care regii Antichităţii aduceau daruri Împăratului Persan Shahanshah (Regele Regilor).

Își are originile în zoroastrism, cea mai veche religie a omenirii, fondată de profetul persan Zarathustra (Zoroastru) şi caracterizată de dualismul binelui și răului. Naşterea profetului este celebrată în a şasea zi de Nowruz.

Tradiţiile încep cu charșambe-ye suri, ultima zi de miercuri din an. În această zi oamenii aprind focuri şi sar peste ele. În credința lui Zoroastru sufletele morților coboară pe pamânt pentru zece zile şi veghează asupra vieții. Eveniment trebuie întâmpinat într-un mod special și, în același timp, demn, iar prezenţa focului sfânt este absolute necesară.

Primul care sare peste foc este cel mai respectat bărbat din familie, urmat de restul rudelor. Săritura este însoţită de recitarea unor versuri, în funcţie de zona geografică „Du-te tristețe, vino bucurie. Pleacă săracie, apropie-te pâine. Ia-mi paloarea focule, dă-mi roșeața ta!” “Ție gălbeneala, mâhnirea, mie roșeala și bucuria”.

În momentul intrării în Noul An, toţi membrii familiei trebuie să fie împreună şi să aibă bani în mână. În caz contrar, vor petrece anul printre străini. Femeile trebuie să poarte la gât o agrafă de lemn, căci altfel lucrurile nu vor merge bine în anul care vine.

Ziua internaţională Nowruz a fost instituită de Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie adoptată la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010.

În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă. Se organizează, astfel, festivaluri tradiţionale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renaşterea naturii.

Cu toate că obiceiurile care însoţesc celebrarea acestei zile variază de la o ţară la alta, există şi o serie de tradiţii comune, cum ar fi focurile rituale, dansurile, vizitarea membrilor de familie şi oferirea de daruri. Copiilor li se oferă jucării şi, în mod tradiţional, sunt încurajaţi să se joace cu ouă vopsite în diferite culori. De obicei, se serveşte şi o mâncare tradiţională, ce conţine orez şi alte legume aromate cu ingrediente locale. De asemenea, un alt obicei foarte răspândit constă în pregătirea unei mese de Nowruz, pe care sunt aşezate o serie de obiecte simbolice, printre care lumânări, un vas cu apă, o oglindă, ouă, fructe etc, simbolizând puritatea, strălucirea, abundenţa, fericirea şi fertilitatea pentru noul an.

Începând cu anul 2016, „Sărbătoarea Sosirii Primăverii” este celebrată şi în ţara noastră, pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane.