Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ion Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, este urmărit penal pentru genocid

Fostul comandant al lagărului de la Periprava, Ion Ficior, s-a prezentat joi la Parchetul General, în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus un denunţ împotriva lui pentru genocid. Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid întrucât în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese, potrivit Parchetului ICCJ.

24 Octombrie 2013, 10:22 (actualizat 24 Octombrie 2013, 14:17) |
Ion Ficior, urmărit penal pentru genocid
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

ACTUALIZARE 10.57: Avocata lui Ion Ficior a declarat, joi, la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infracţiunea de genocid, precizând că fapta este gravă, "dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa". "Dacă ne gândim la fapta de genocid, atunci, da, ea este gravă, dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa", a spus avocata.

VIDEO
Ion Ficior, urmărit penal pentru genocid
Aceasta a precizat că în continuare se vor face toate demersurile pentru o apărare corespunzătoare. "La acest moment nu s-au adminsitrat probe suficiente. Veţi fi informaţi la momentul oportun de modul în care se desfăşoară ancheta", a mai spus avocata lui Ficior.

Ion Ficior a stat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aproximativ 30 de minute, timp în care procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia de genocid în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Ion Ficior a venit, joi dimineaţă, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acesta nu a făcut nicio declaraţie la intrare.

Potrivit IICCMER, colonelul (r) Ioan Ficior, care a deţinut funcţiile de comandant şi locţiitor de comandant la Periprava în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.

De asemenea, cercetării de la IICCMER susţin că Ioan Ficior a pus în aplicare un regim de exterminare, caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, bătăi şi alte violenţe, lipsa condiţiilor elementare de trai şi, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.

Conform denunţului, Institutul a identificat cel puţin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deţinuţilor politici de la Periprava, perioadă în care Ficior a exercitat funcţii de conducere a coloniei de muncă.

Ioan Ficior este al doilea şef de penitenciar acuzat de genocid, după Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963.

Colonelul în rezervă Ioan Iosif Ficior, în vârstă de 85 de ani, este considerat unul dintre cei mai de temuţi comandanţi din fostele închisori şi lagăre comuniste.

La doar 25 de ani, era deja la comanda coloniei de muncă Poarta Albă. A condus şi alte colonii de muncă şi închisori ca Periprava, Gheorghieni, Berzeşti, Oneşti, de pe Valea Trotuşului, Văcăreşti şi Spitalul Penitenciar Bucureşti.

Astăzi, el trăieşte într-un bloc de lângă Gara de Nord din Bucureşti. Are o pensie de 5.000 de lei şi mai primeşte 1.500 de lei de la Asociaţia de Proprietari a blocului, unde este preşedinte. Refuză să vorbească.

Colonelului Ioan Ficior i se reproşează că sub comanda sa au murit peste 100 de deţinuţi politic, care au fost bătuţi, torturaţi, înfometaţi. Cele mai multe decese au avut loc în anul 1960. Acum, el susţine că nu are ce să-şi reproşeze.

Documentele istorice dovedesc că Ioan Ficior, născut într-o familie de baptişti, şi-a facut autocritica la partid şi şi-a renegat credinţa în Dumnezeu. În anul 2000, Direcţia Generală a Penitenciarelor l-a recomandat pe fostul torţionar pentru a fi consultant la filmul "Binecuvântată fii închisoare", realizat de regizorul Nicolae Mărgineanu, un film care vorbeşte despre foştii deţinuţi politic din închisorile comuniste. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului îl acuză de genocid, ca şi pe Alexandru Vişinescu.

 

Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid întrucât în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar

Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid întrucât în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese, potrivit Parchetului ICCJ.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au început urmărirea penală a lui Ion Ficior, joi i-au adus la cunoştinţă învinuirea, acesta solicitând un termen pentru pregătirea apărării, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, aceştia susţin că toţi deţinuţii de la Colonia Periprava erau puşi să muncească în condiţiile foarte grele, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi şi nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme.

Deţinuţii erau obligaţi să depăşească norma de muncă cu orice preţ şi erau pedepsiţi crunt pentru nesupunere.

"Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul", au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ion Ficior.

"Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani", au precizat procurorii.

Aceştia fac referire la o statistică realizată privind cauzele de deces care indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.

Potrivit procurorilor, din prevederile cuprinse în actele normative ce reglementau organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar a reieşit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenţie şi răspundea de viaţa tuturor celor încarceraţi, mijloacele de subzistenţă fiind plasate la dispoziţia sa.

"Prin acte normative privind organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar, emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condiţiile introducerii unui regim de detenţie represiv, abuziv, inuman, discreţionar, împotriva categoriei deţinuţilor politici, persoane considerate o ameninţare directă sau indirectă la adresa noului regim politic", au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie instituit prin actele normative, respectiv reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, dar şi prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi, "conţine premisele exterminării persoanelor deţinute.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 6°C 6°C
IASI 4°C 4°C
CLUJ 7°C 8°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 6°C 7°C
BRASOV 7°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 11 Decembrie 2019, 01:33
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 10-12-2019
Deschidere: 9937.67
Maxim: 9946.02
Mimim: 9858.37
Variatie: -0.59%
SNG
38.20
0.52%
TLV
2.54
1.55%
SNP
0.44
0.34%
BRD
15.50
0.51%
FP
1.19
0%
TEL
19.80
0.5%
EL
11.10
0.45%
SNN
14.44
1.5%
SIF2
1.53
0%
SIF5
2.49
0.4%
ARHIVĂ ȘTIRI