Ion Caramitru a fost înmormântat cu onoruri militare. Ultim popas pentru ultimele aplauze la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”

Caramitru mărturisea într-un spectacol la care ținea foarte mult: „Formele mele de protest împotriva comunismului au fost modul în care jucam Hamlet, recitalurile mele de poezie, refuzul meu de a intra în Partidul Comunist, modul în care întrețineam relații cu oameni în care aveam încredere. (…) La Revoluție am trăit unul dintre cele mai frumoase momente ale vieții mele: Mi-am învins frica. Mi-am învins frica de orice, dar mai ales frica de moarte„.

Andrei Pleșu despre Ion Caramitru: „Un om care reușea o perfectă combinație între rigoare și cordialitate. Și mai avea un binom întrupat (…) – talent artistic extraordinar și talent administrativ”.

„Am trăit un eveniment care mi-a marcat copilăria și existența. În vara în care aveam 7 ani deja, Securitatea a intrat în casa noastră, au întors-o pe dos, mi-au arestat părinții și sora, m-au lăsat singur acolo. Am avut un șoc. Și sora mea s-a întors după două ore, mama după două zile, tata după doi ani”, povestea Ion Caramitru într-un interviu acordat Mirelei Nagâț, realizatoarea emisiunii „Cooltura”.

Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), a murit duminică, la vârsta de 79 de ani.

Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, pe 9 martie 1942. A debutat în 1964 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în „Eminescu”, de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu.

A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (din 1965). În perioada 1990-1993 a îndeplinit și funcția de director general al acestui teatru.

A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Süto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A colaborat cu mari regizori ai scenei româneşti precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Ion Caramitru a jucat la Naţionalul bucureştean în roluri precum Perdican – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964; Mircea Basarab – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965; Romeo – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967; „Dialoguri şi fantezii în jazz” – spectacol de poezie şi muzică alături de Johnny Răducanu; Eduard al III-lea – „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; Macbeth – „Macbeth” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 2011; Pierre – „Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, din 2012; Recital – „Dor de Eminescu”, 2012; Prospero – „Furtuna” după William Shakespeare, regia Alexander Morfov, 2014. A jucat, de asemenea, în „Dineu cu proşti”, „Furtuna” şi „Magic Naţional”.

Caramitru a fost şi un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menţionate producţiile: „Pădurea spânzuraţilor”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea (1978), „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea. De asemenea, Caramitru este cunoscut publicului şi pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka” (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons şi Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” (2002), regia Costa Gavras.

A fost ministru al Culturii în perioada 1996-2000.

Ion Caramitru a fost ales preşedinte UNITER de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

În 2017, a fost distins cu Titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, precum şi cu titlul de ambasador Shakespeare în România, oferit de Consiliul Britanic, cu ocazia Anului Shakespeare – 400, reamintește Agerpres.

Tot în anul 2017, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Ion Caramitru cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani.

În zilele de 21-22 decembrie 1989 s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticomuniste din Bucureşti.

Pe 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.