Iohannis sesizează CCR privind Codul de procedură penală. Scrisoare către Dorneanu pentru valorificarea opiniei Comisiei de la Veneția

„Având în vedere tradiția bunei colaborări dintre autoritățile publice din România și organismul european care contribuie la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele ce doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, pre-eminență a dreptului și protecție a drepturilor omului, vă adresez solicitarea ca termenul de dezbatere a sesizării de neconstituționalitate să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneția să poată fi valorificată”, se arată în scrisoarea transmisă de șeful statului președintelui CCR.

Potrivit sesizării de neconstituționalitate privind modificarea Codului de procedură penală, atât forma adoptată de Senat, cât și forma adoptată de Camera Deputaților diferă de scopul inițial al legii.

„Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul inițiatorilor era precis determinat și limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curții Constituționale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menționează necesitatea intervenției asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală”, subliniază președintele.

Astfel, formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului modifică aspecte neregăsite în forma inițiatorului. Administrația prezidențială indică peste 20 de astfel de aspecte.

Sesizarea de neconstituționalitate se mai referă și la „existența unor deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”.

Astfel, prin raportul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în cursul procedurii derulate la nivelul Camerei Deputaților au fost admise 327 de amendamente față de forma adoptată de Senat și au fost respinse alte 135 de amendamente. Potrivit președintelui, modificările au condus la adoptarea unei forme a legii cu deosebiri substanțiale de conținut juridic față de forma Senatului, contrar jurisprudenței Curții Constituționale.

Sunt notate și explicate 33 de aspecte intrinseci de neconstituționalitate. Prin urmare, președintele Klaus Iohannis cere CCR să constate că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară este neconstituțională în ansamblul său.