Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Iohannis în PE: O Europă cu mai multe viteze, o Uniune a cercurilor concentrice nu sunt o soluție. Românii au voința și forța de a merge pe drumul european asumat

"Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european", a spus preşedintele României în faţa Parlamentului de la Strasbourg. Klaus Iohannis a făcut o scurtă referire la problemele din țară, unde legile justiției se dezbat și se modifică de câteva luni, într-un mod tensionat. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că e nevoie de consens pe statul de drept, pentru a nu fi efecte negative pentru aderarea la Schengen.

23 Octombrie 2018, 09:59 (actualizat 23 Octombrie 2018, 20:25) | Mihaela Carpea |
Mesaje pentru România, de la Strasbourg
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

"Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european. Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii", a subliniat președintele Klaus Iohannis în discursul său.

El și-a exprimat speranța că summitul de anul viitor, de la Sibiu, va reprezenta "un reper în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice".

Șeful statului s-a referit la necesitatea aderării țării noastre la Zona Euro "cât mai curând posibil", "când toate condițiile vor fi îndeplinite". "Este un obiectiv național fundamental", a subliniat Klaus Iohannis.

Un alt obiectiv important pentru țara noastră este aderarea la spațiul Schengen. "Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune", a subliniat președintele României.

Klaus Iohannis s-a referit și la necesitatea continuării inițiativelor din domeniul securității și apărării comune, prin cooperare strânsă, evitându-se "paralelismele" cu NATO.

"Alături de toți românii, mă simt mândru în calitate de cetățean român și, în egală măsură, de cetățean european. Pentru că mândria națională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate și nici realități paralele. Este o stare asumată, care întreține și dă forță și conținut acestei identități", a adăugat șeful statului.

"România este o țară profund atașată proiectului european. Avem o societate vibrantă și dinamică, în continuă evoluție. Suntem o democrație tânără, care are resursele pentru a se perfecționa. Românii sunt conectați activ la valorile civice. Au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept și democrația", a ținut să sublinieze Klaus Iohannis. "Românii au voința și forța de a merge mai departe pe drumul european pe care și l-au asumat. Este ambiția de a depăși orice obstacole pentru a rămâne puternic ancorați în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental. Tânăra generație crede în Europa și se implică în dezbateri privind viitorul nostru de o manieră pozitivă și, mai ales, optimistă. Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrănește și optimismul nostru privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la responsabilitate", a argumentat președintele.

"Poporul român a știut să se integreze într-o atmosferă de complicitate europeană, ca și când ar fi fost un stat fondator. România, astăzi, dar chiar și înainte de aderarea la UE, a fost și este un furnizor de stabilitate și nu un consumator de stabilitate, într-o zonă atât de tulburată de-a lungul istoriei sale. Și da, fără România, Uniunea Europeană nu ar fi completă", a declarat, la rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

"România însă, din prima zi a aderării ei, a știut să se situeze ca vârf de lance al integrării europene. Știu că președintelui nu-i place Europa cercurilor concentrice, o Europă de avangardă și una de ariergardă, lui nu-i place această etichetă, așa cum nici mie nu-mi place acest concept. România a demonstrat prin fapte că nu trebuie să se teamă de un astfel de scenariu. De ce? Pentru că România s-a clasat întotdeauna printre primii europeni", a subliniat Juncker. El a precizat că țara noastră a avut prima inițiativă de a înființa un parchet anticorupție.

Juncker a reamintit că, încă de pe 15 iulie 2014, a spus că România, sub mandatul Comisiei pe care el o conduce, trebuie să facă parte din spațiul Schengen.

"Mi-aș fi dorit să putem obține asta înainte de finalul mandatului acestei comisii", a declarat Juncker.

"Însă doresc să atrag atenția, și este o observație nu neapărat către președinte, ci către guvernul României, și către Parlamentul României, nu trebuie pus în pericol acest lucru prin distanțarea față de principiile statului de drept", a adăugat președintele Comisiei Europene. "Și dorința mea din inimă ar fi ca, în România, înainte de președinția României, să se ajungă la un consens național asupra statului de drept, a luptei împotriva corupției. Este necesar acest lucru pentru că, altfel, Comisiei îi va fi greu să adopte (...) în acord recomandările specifice pentru fiecare țară în ceea ce privește spațiul Schengen", a conchis înaltul oficial pe această temă.

"Apoi avem problema bugetului. Am avut multiple discuții cu prietenul meu, președintele, insistând pe nevoia ca, după președinția austriacă, care lansează negocierea pe buget (...) sub președinția română, în perspectiva summitului de la Sibiu, să încheiem deci acest capitol al perspectivei financiare. Trebuie să se încheie acest capitol înainte de alegerile europene, pentru că nu doar pierdem o dinamică a momentului dacă nu, ci pierdem pe foarte multe planuri. Însă avem de câștigat dacă reușim să lansăm cadrul financiar și perspectiva financiară. Știu că dragul meu prieten Klaus, președintele României, este deplin angajat în atingerea acestui obiectiv împreună cu guvernul său. La Sibiu, la Hermannstadt, nu vom avea doar un summit de formă, ci va fi momentul crucial în care trebuie să livrăm perspectivele Uniunii Europene. Va fi un moment decisiv și va fi la puțin timp înaintea alegerilor europene din mai", a mai transmis președintele Comisiei.

"Sunt convins că președintele și guvernul român, și Parlamentul român vor face tot ce le stă în putință pentru ca summitul de la Sibiu să devină un moment al creării viitorului Europei. Am propus să ținem acest summit la Sibiu pentru că sunt de părere că o țară care a aderat în 2007, cu mare întârziere, la Uniunea Europeană, dacă ar reuși în următorii 7 ani să influențeze întreaga Europă, asta ar constitui în sine o putere simbolică ce nu trebuie subestimată", a încheiat Jean-Claude Juncker.

Puncte principale din discursul președintelui Klaus Iohannis:

  • este o onoare și un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European
  • Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea, de la criza financiară și economică, criza migrației, atacurile teroriste, până la ascensiunea mișcărilor populiste
  • principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune
  • pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european
  • Uniunea Europeană este un proiect evolutiv
  • avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean European
  • idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii
  • eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o singură inimă, o inimă care bate prin noi toți, care ne unește, de la est la vest și de la nord la sud, care face ca cetățenii noștri să se identifice și să se definească în mod natural ca europeni
  • sunt încrezător că summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice
  • îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de sensibilizare pentru cetățenii europeni
  • cetățenii vor măsuri concrete și rezultate tangibile; vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate
  • cetățenii trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida simbolurile majore ale Uniunii: moneda Euro, piața internă, Spațiul Schengen și libertatea de circulație
  • cetățenii noștri au nevoie de mai multă coeziune
  • coeziunea nu este doar ambiția noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergență economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii
  • Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economic
  • siguranța economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune Economică și Monetară puternică, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor, dar și să facă față unor noi provocări
  • pentru România, aderarea la zona euro cât mai curând posibil, când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv național fundamental
  • anul acesta sărbătorim 25 de ani de piață internă
  • nu putem să ne imaginăm Uniunea Europeană fără piața unică și fără cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și capitalurilor
  • Europa are capacitatea și forța de a se transforma și de a fi lider în conectivitate
  • trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței noastre de muncă la nevoile, cerințele și evoluțiile pieței interne, pentru a garanta că progresul social și competitivitatea merg mână în mână
  • toți cetățenii - din orice regiune și orice grup social - trebuie angrenați în aceste evoluții
  • provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes pentru noi toți
  • trebuie să acționăm astfel încât proiectul european să reclădească siguranța cetățenilor, să acordăm o atenție sporită combaterii terorismului și radicalizării
  • Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, în care toți cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spațiul comunitar, unde tinerii să poată călători, studia
  • pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important
  • acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune
  • corolarul unei Uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită
  • mărimea conferă putere - o noțiune cât se poate de adevărată și relevantă într-un context global foarte competitive
  • politica de extindere a Uniunii și-a demonstrat în mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind (…) la prosperitatea și securitatea continentului
  • lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generațiile viitoare, ci continuă să fie o necesitate reală
  • păstrarea statelor din vecinătatea sudică și estică ancorate ferm în valorile europene și menținerea angajamentului lor pentru reforme structurale ireversibile depind și de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele
  • continuarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune în condiții care să asigure cooperarea strânsă și evitarea paralelismelor cu NATO, consolidarea rezilienței Uniunii și a partenerilor săi, îmbunătățirea comunicării strategice sunt obiective care necesită o atenție sporită și acțiuni constant
  • în urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă simțeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important pentru țara mea
  • anul viitor, când România preia pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru familia noastră europeană
  • este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei
  • alături de toți românii, mă simt mândru în calitate de cetățean r
  • omân și, în egală măsură, de cetățean european
  • mândria națională sau mândria europeană nu reprezintă concepte erodate și nici realități paralele
  • este o stare asumată, care întreține și dă forță și conținut acestei identități
  • Europa este parte din fibra noastră, o Europă care însumează din diversitatea noastră, o Europă clădită pe baza conceptului de unitate în diversitate
  • de aceea Europa este România și România este Europa
  • 2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecții de viitor
  • în acești 100 de ani, am învățat unele lecții importante, trecând prin experiențe și perioade nefericite. Iar lecția democrației este una dintre cele mai importante
  • de aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene
  • România este o țară profund atașată proiectului european
  • avem o societate vibrantă și dinamică, în continuă evoluție
  • suntem o democrație tânără, care are resursele pentru a se perfecționa
  • românii sunt conectați activ la valorile civice
  • au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea atunci când a fost nevoie să apere statul de drept și democrația
  • românii au voința și forța de a merge mai departe pe drumul european pe care și l-au asumat
  • este ambiția de a depăși orice obstacole pentru a rămâne puternic ancorați în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental
  • tânăra generație crede în Europa și se implică în dezbateri privind viitorul nostru de o manieră pozitivă și, mai ales, optimist
  • din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrănește și optimismul nostru privind viitorul Europei
  • avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul rând, din forța lui de a inspira și a retrezi reflexul apărării democrației, care nu este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra și promova
  • România este o țară dinamică și orientată spre viitor, care a îmbrățișat rapid și a valorificat noile tendințe tehnologice și serviciile digitale
  • una dintre companiile românești este de câțiva ani lider mondial în soluții de apărare și securitate cibernetică
  • o companie inițiată de doi tineri ingineri a devenit, în această primăvară, primul «unicorn» românesc
  • în numai 6 luni, compania și-a triplat valoarea, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro, a devenit unul dintre liderii globali în roboți software, automatizare și inteligență artificial
  • România susține activ o Uniune care investește în siguranța cetățenilor săi
  • pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu prioritar, în care am demonstrat deja că performăm în toate privințele
  • suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte standarde, pentru întreaga Uniune, așa cum o facem deja în cadrul NATO
  • ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanță specială continuării măsurilor menite să reducă fragmentarea spațiului european de securitate
  • a venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior și să arătăm cetățenilor noștri ce am reușit să creăm împreună
  • vă îndemn să păstrăm “unitatea” drept cuvânt de ordine al viitorului
  • o unitate însă care nu va veni de la sine
  • o unitate pe care trebuie să o protejăm și să o consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne în același timp de diversitatea atât de caracteristică culturii europene.

Participarea șefului statului la acest eveniment are loc în contextul seriei de dezbateri privind viitorul UE la care sunt invitați șefii de stat și de guvern din statele membre.

Această inițiativă a fost lansată în ianuarie și va continua până la sfârșitul mandatului actualului Parlament European, în mai 2019.

Agenda președintelui

10:55 - Sosire la sediul Parlamentului European, Strasbourg

11:00 - Convorbiri cu Președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani

11:30 - Participare la dezbaterea în plenul Parlamentului European privind viitorul Europei

11:40 - Alocuțiune susținută în cadrul dezbaterii în plenul Parlamentului European privind viitorul Europei

14:00 - Declarație de presă comună cu Președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani

14:30 - Întâlnire cu reprezentanți ai principalelor grupuri politice din Parlamentul European

15:40 - Întâlnire cu Președintele Grupului PPE din Parlamentul European, domnul Manfred Weber

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 3°C
IASI 2°C 4°C
CLUJ 6°C 6°C
CONSTANTA 5°C 6°C
CRAIOVA 2°C 2°C
BRASOV 2°C 4°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Noiembrie 2018, 16:34
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-11-2018
Deschidere: 8573.66
Maxim: 8593.79
Mimim: 8534.59
Variatie: -0.01%
SNG
34.85
0.14%
FP
0.94
0.53%
TLV
2.37
0%
ATB
0.48
0%
SNN
8.44
0.48%
M
27.40
0.36%
EL
10.92
0.74%
SNP
0.38
0.67%
TEL
23.50
1.67%
TGN
348.50
0%
ARHIVĂ ȘTIRI