Iohannis: Efectele noii legislații privind salarizarea arată că legea se află în contradicție cu principiile egalității și predictibilității

ACTUALIZARE Viorica Dăncilă a prezentat situația salarială și dat asigurări de stabilitate în privința resurselor financiare, iar ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare. Lia Olguța Vasilescu a făcut referire la grila salarială care își va produce pe deplin efectele din 2022.

Șeful statului a ținut să sublinieze că suprapunerea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin ordonanța 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, consecințe negative pe care executivul nu le-a prevăzut. „Deși au fost promise majorări de 25% ale salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, aceste creșteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuțiilor sociale în sarcina angajaților„, a arătat șeful statului. „Prin excepțiile intervenite de la regulile aplicării etapizate, în contradicție cu principiul sustenabilității enunțat de Legea 153, cadrul salarial actual se îndepărtează de exigențele remunerării muncii prestate și ajunge să valorifice mai degrabă apartenența personalului la o instituție sau alta„, a ținut să sublinieze Klaus Iohannis.

Președintele a avertizat că legea salarizării “va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanțe care nu doar rezolvă, dar și creează noi probleme”.

Șeful statului a atras atenția și că nu mai poate fi vorba de predictibilitate, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale și încurajează solicitări similare și din partea altor categorii de personal, cu prețul unor riscuri privind încadrarea în țintele bugetare asumate de către guvern.

Pe fondul unor politici fiscal-bugetare imprudente și necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare, arată calculele Administrației prezidențiale. „Transferul contribuțiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului și reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creștere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă și această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflației, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018”. În acest context, președintele a cerut prudență în abordarea politicilor economice, „astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetățenilor”.

ACTUALIZARE Întâlnirea a durat aproximativ 45 de minute.

„Am dorit, aşa cum am convenit împreună, să avem o discuţie pe tema salarizării fiindcă lucrurile au evoluat şi, după un prim trimestru de aplicare a legii, cred că putem să tragem primele concluzii. Pe de altă parte, vedem că există categorii de salariaţi nemulţumiţi, vedem că există manifestări sindicale şi vreau să mă edificaţi„, a spus Iohannis, la începutul întâlnirii.

ACTUALIZARE „Da, astăzi merg la Cotroceni, mi se pare un lucru firesc. Așa cum am spus la învestitură, vreau să am o foarte bună cooperare între instituții. Această deplasare la Cotroceni se încadrează în ceea ce am spus atunci. Discuțiile se vor axa pe salarizare, pe buget, deci cam astea sunt subiectele la modul general„, a declarat premierul Viorica Dăncilă marți dimineață.

_________________________________________

„Am discutat despre acest lucru când am avut CSAT-ul, deci acum cu două săptămâni, cu mai mult timp în urmă (…) Am vorbit de atunci despre o întâlnire pentru a discuta aceste subiecte. Deci nu este o invitație de care nu știam sau este o surpriză. Am discutat atunci, rămânea să stabilim doar data”, a detaliat șeful executivului.

Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii martie, cu 175 voturi pentru, 83 împotrivă şi 14 abţineri, Ordonanţa de urgenţă 91/2017 care modifică Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fiind incluse mai multe amendamente pentru corectarea unor disfuncţionalităţi şi neclarităţi.

Actul normativ urmăreşte „eliminarea neclarităţilor şi disfuncţionalităţilor identificate de instituţiile/autorităţi publice în procesul aplicării etapizate a legii”, menţionează raportul Comisiei de muncă.

Potrivit amendamentelor adoptate, s-au mărit grilele de salarizare pe anumite domenii şi au fost stabilite majorări de salarii pentru directori din deconcentrate, personalul din Consiliul Concurenţei, angajaţi ai Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor, ANI.

De asemenea, orele suplimentare efectuate de poliţişti vor fi plătite cu 75% din solda lor de bază, în condiţiile în care se încadrează într-o limită de 3%, au mai stabilit deputaţii. Jandarmii vor avea indemnizaţie de 10% pentru intervenţii, iar medicii, asistentele, şoferii de ambulanţe vor intra de la 1 martie pe grila de salarizare din 2022.

„Pentru activitatea desfăşurată de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare. Celelalte categorii de persoane cu handicap grav şi accentuat care vor beneficia de acest spor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 1 septembrie 2018”, prevede un amendament adoptat.

Cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul care ocupă funcţii didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018.

Pentru personalul didactic şi nedidactic din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administraţie pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariului de bază deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii.

Salariul de bază al managerului de spital cu peste 400 de paturi şi al managerului general va fi cel puţin egal cu salariul de bază al directorului medical majorat cu 10%.

Persoanele care ocupă funcţia de psiholog în unităţile sanitare, unităţile de asistenţă medico-socială şi unităţile de asistenţă socială şi care deţin specializarea psihologie clinică beneficiază de majorarea salariului de bază cu 10%

Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.

În cazul misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, de combatere a infracţionalităţii în zona de responsabilitate teritorială, membrii grupelor de intervenţie, precum şi cei care sunt desemnaţi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul grupelor de intervenţie la unităţile unde funcţiile prevăzute în statele de organizare nu sunt încadrate, beneficiază de o indemnizaţie de 10% din solda de funcţie, au mai stabilit deputaţii.

Pentru personalul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi al Secretariatului General al Guvernului, care desfăşoară activităţi de reprezentare a interesului instituţiilor statului în relaţia cu terţii, se acordă o majorare de 15% a salariului de bază.