Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ioan Ficior, al doilea torţionar pentru care este cerută urmărirea penală pentru genocid

În perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior, au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice. Colonelul în rezervă Ioan Iosif Ficior, în vârstă de 85 de ani, este considerat unul dintre cei mai de temuţi comandanţi din fostele închisori şi lagăre comuniste. Ştirile TVR au prezentat marţi seara, în cadrul Telejurnalului, un reportaj în exclusivitate.

18 Septembrie 2013, 11:39 (actualizat 18 Septembrie 2013, 20:38) |
Genocidul de la Periprava
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Genocidul de la Periprava
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Au fost strânse documente care arată că, în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ioan Ficior, au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

Colonelul în rezervă Ioan Iosif Ficior are 85 de ani şi o pensie de 5.100 de lei. A fost unul dintre cei mai de temuţi comandanţi din fostele închisori şi lagăre comuniste. La numai 25 de ani, conducea deja colonia de muncă Poarta Albă. Dar a fost şi la comanda altor lagăre ale morţii ca Periprava, Gheorghieni, Berzeşti, Oneşti, Văcăreşti şi Spitalul Penitenciar Bucureşti.

La Periprava, l-a întâlnit şi Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic.

Din cei 53 deţinuţi care au murit, numai în 1960, la Periprava, cel mai tânăr avea doar 19 ani. Actele de deces ale deţinuţilor arată că au fost ucişi de boli: enterocolită, tuberculoză, pneumonie, afecţiuni cardiace. Sunt boli provocate direct de regimul de exterminare din penitenciarul lui Ficior, fără hrană, apă şi medicamente, muncă până la extenuare. Cei slăbiţi şi bolnavi erau pedepsiţi: trimişi la izolare, bătuţi, torturaţi.

Ficior l-a snopit în bătaie şi pe Mokar Ianos, din localitatea timişeană Uivar. Nu era încă major când a fost arestat pentru că ar fi încercat să treacă graniţa la sârbi.

Torţionarul Ficior trăieşte într-un bloc de lângă Gara de Nord din Bucureşti. Are o pensie de 5.100 de lei şi mai primeşte 1.500 de lei de la Asociaţia de Proprietari a blocului, unde este preşedinte. De două zile se ascunde în apartamentul său şi refuză să vorbească. În urmă cu un an şi jumătate, Ioan Ficior a vorbit pentru Televiziunea Română.

Născut într-o familie de baptişti, Ioan Ficior şi-a renegat credinţa în Dumnezeu. A vrut să fie pe placul comuniştilor. În anul 2000, era încă în strânse legături cu Direcţia Generală a Penitenciarelor şi a fost recomandat consultant la filmul "Binecuvântată fii, închisoare", realizat de regizorul Nicolae Mărgineanu. Culmea, filmul vorbeşte despre ororile închisorilor comuniste. În 2007, tot Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i-a mai trimis dosarul procurorilor, cerându-le să-l pună sub acuzare, alături de alţi 200 de torţionari, printre care şi Alexandru Vişinescu. Niciunul însă nu a fost deranjat de anchetatori, în cei şase ani care s-au scurs de atunci. Dosarul nu a primit nicio soluţie. Pe de altă parte, trei dintre subalternii lui Ficior trăiesc în localităţile din Delta Dunării.

De data aceasta, cercetătorii Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului au ataşat la dosarul în care îl acuza pe Ficior de genocid toate actele de moarte a celor peste 100 de deţinuţi şi declaraţii scrise a celor 21 din cei 50 de supravieţuitori ai torţionarului. În plus, la Periprava, arheologii au descoperit groile comune unde sunt osemintele celor torţionaţi până la moarte.

"Instititul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva lui Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, pentru genocid", a declarat, miercuri, preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

Preşedintele IICCMER a precizat că, în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului, au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ioan Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv în perioada 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

Ioan Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenţie abuziv, represiv, discretionar împotriva deţinuţilor politici, consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.

"Urmare a dovezilor materiale instrumentate de IICCMER, a reieșit că Ioan Ficior a impus și a întreținut un regim de exterminare a deținuților politici aflați în executarea pedepselor privative de libertate în cadrul coloniei de muncă Periprava, în virtutea funcțiilor de conducere pe care le-a ocupat în cadrul acestui loc de deținere în perioada 1958-1963. Faptele col. (r) Ficior pot fi încadrate la infracțiunea de genocid, săvârșit prin uciderea membrilor colectivității formate din deținuții politici și/sau supunerea membrilor acestei colectivități la condiții de existență sau tratamente de natură să ducă la distrugerea lor fizică, prevăzută de art. 357 alin. 1 lit. a și c din Codul Penal Român.

Regimul de detenţie aplicat în cadrul coloniei de muncă Periprava poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la condiţiile inumane de detenţie care au dus la îmbolnăvirea și, în final, la decesul a numeroși deținuți politici. Așa cum arată probele atașate denunțului penal, regimul de exterminare a fost aplicat în mod intenționat și susținut de către col. (r) Ioan Ficior, în exercitarea atribuțiilor sale de locțiitor, respectiv comandant al coloniei de muncă Periprava", se arată în comunicatul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc ..

"Conform documentelor care atestă decesul deţinuţilor (acte de moarte, fișe matricole penale, procese-verbale de constatare a decesului, adeverințe de înhumare, note telefonice ș.a.), identificate de către experţii IICCMER în arhiva primăriei C.A. Rosetti, localitate în perimetrul căreia se află astăzi fosta colonie de muncă, precum și în Arhiva Penitenciarului Tulcea și în cea a Administrației Naționale a Penitenciarelor, în intervalul 01.08.1958 – 1.11.1963 în care la conducerea coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior, la Periprava au fost înregistrate 103 cazuri de deces în rândul colectivității încarcerate pe motive politice. Cu titlu de exemplu, menționăm că în doar 5 luni, respectiv 29 decembrie 1959 – 11 iunie 1960, în perioada în care Ficior îndeplinea funcția de locțiitor al comandantului pentru pază și regim, adică persoana responsabilă cu „reeducarea” deținuților, la Periprava s-au înregistrat 46 de decese, adică aproximativ 1 deces la fiecare 3 zile.

Precizăm că din cele 103 cazuri deces în rândul deţinuţilor politici, anul cu cele mai multe decese a fost 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani. Din totalul deceselor înregistrate, cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă 71 de ani", mai precizează comunicatul.

În total, 35 dintre torţionarii comunişti, oameni care au condus sau au lucrat în "penitenciarele morţii" au fost descoperiţi, doi dintre ei fiind Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficioru. Aceştia trăiesc şi vor fi cercetaţi pentru crimele comise.

"În aprilie a.c., IICCMER a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză", potrivit IICCMER.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 6°C
IASI 3°C 9°C
CLUJ 0°C 4°C
CONSTANTA -2°C 4°C
CRAIOVA 2°C 4°C
BRASOV -3°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Februarie 2019, 17:51
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-02-2019
Deschidere: 7856.01
Maxim: 7881.87
Mimim: 7759.22
Variatie: -1.13%
TLV
1.91
2.39%
BRD
12.10
2.28%
SNG
31.60
1.56%
FP
0.89
0.22%
SIF1
2.20
0.46%
SNN
9.33
0.97%
TGN
341.00
0.58%
SIF3
0.25
1.4%
SNP
0.34
1.43%
SIF5
2.04
0.49%
ARHIVĂ ȘTIRI