Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
EXCLUSIVITATE

Interviu cu Sahar Delijani despre jacaranda, arborele care spune povestea Revoluţiei Iraniene

Sahar Delijani are 30 de ani. S-a născut în Iran, a studiat în SUA şi acum locuieşte în Italia. Romanul ei de debut, tradus în peste 70 de ţări, reînvie istoria modernă a Iranului, de la persecuţii politice şi execuţii până la recunoaşterea segmentării în care trăieşte şi azi societatea iraniană. În plin turneu de lansare a cărţii pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii, Sahar a răspuns întrebărilor noastre.

14 Iulie 2013, 11:54 (actualizat 14 Iulie 2013, 21:01) | Mădălina Ionescu, Ştirile TVR Online |
Sahar Delijani
Sahar Delijani
Children of the Jacaranda Tree (Atria Books, USA)
În italiană, Copiii arborelui de jacaranda
Sesiune de autografe, Sahar Delijani
Romanul lui Sahar Delijani, în limba română

Sahar Delijani s-a născut în închisoarea Evin din Teheran, în 1983, anul în care mama, tatăl şi unchiul ei au fost arestaţi din cauza activismului politic împotriva regimului islamic. La 12 ani, se mută cu părinţii în Northern California, unde se afla familia mamei. A studiat la University of California, Berkeley, unde şi-a luat licenţa în literatură comparată.

A publicat în numeroase reviste, între care: The Battered Suitcase, Tryst, Slice Magazine, Berkeley Poetry Review şi Sangam Review. O perioadă a publicat şi în revista cu specific cultural-politic Iran-Emrooz (Iranul azi).

Din 2006, locuieşte cu soţul ei în Italia, la Torino.

În anii 2010 şi 2011, Sahar Delijani a fost nominalizată la Pushcart Prize.

“Copiii arborelui de jacaranda” este romanul ei de debut.

(w460) Children o

 


Ce răspunsuri are Sahar pentru stiriletvr.ro?

Romanul acesta e literatură sau e politică? Te interesează politica?

Cartea mea este literatură. Nu mă interesează activismul politic.

Succesul cărţii te va face să scrii o alta?

Chiar dacă romanul nu avea succes, aş fi scris oricum a doua carte.

Ca femeie iraniană în Europa, ai avut dificultăţi?

Totul a decurs destul de uşor, de simplu. Nu pot să spun că am avut obstacole ca iraniană în Europa.

Aş vrea să ştiu semnificaţia arborelui de jacaranda, din titlul cărţii tale.

Arborele de jacaranda este un arbore tropical foarte rar întâlnit în Iran şi care în Teheran nici nu există. Dar bunica mea şi-a dorit să aibă un arbore de jacaranda şi a plantat unul în mica ei grădină din Teheran. Arborele acela nu s-a prins niciodată.

Mulţi ani după aceea, când scriam cartea, mi-am adus aminte de acel copac şi cât de mult şi l-a dorit bunica mea, dar nu a reuşit să-l aibă.

În mintea mea, a început să ia o formă simbolică. Arborele de jacaranda era ca Revoluţia Iraniană: atât de multă speranţă, atât de multe aşteptări, dar care nu s-au împlinit aşa cum şi-au imaginat părinţii noştri.

Poţi să ne spui povestea brăţării tale din sâmburi de curmale? Am citit undeva despre ea şi sunt curioasă.

Brăţara aceasta mi-a făcut-o tatăl meu când era în închisoare. Tocmai mă născusem, el mă vedea pentru prima dată şi s-a hotărât să-mi facă o brăţară din sâmburi de curmale.

Iran, SUA, Europa. Unde te simţi acasă, unde îţi place să fii?

Îmi plac toate locurile unde trăiesc. Oriunde mă simt ca acasă, în moduri diferite.

Care este povestea lui Sarah şi cum a ajuns ea să fie scrisă, după 30 de ani?

Sahar a explicat cine sunt copiii arborelui de jacaranda şi cum s-a “copt” în ea sâmburele acestui roman: “Sunt copiii Revoluţiei. Îmi imaginez arborele de jacaranda ca simbol utopic al Revoluţiei Iraniene din 1979. Deşi l-a înlăturat pe Şah, a fost, în multe feluri, un eşec pentru mulţi oameni care au crezut în ea şi au luat parte la ea, pentru că a devenit altceva decât au sperat ei. Mulţi dintre aceşti oameni au ajuns să fie încarceraţi de noul regim. Copiii din titlul cărţii sunt copiii lor – născuţi după revoluţie şi crescuţi de bunicii lor, pentru că părinţii, mătuşile şi unchii lor erau în închisoare”- după cum scrie pe site-ul ei.

Cartea şi puterea istoriilor scrise de Sahar nu ar fi existat fără experienţa, trăită şi împărtăşită celor tineri, de către familia ei: “Cartea este inspirată de povestea familiei mele, mai ales primele capitol, unde acţiunea se petrece în anii 80, în închisoarea Evin din Teheran şi în alte locuri din oraş. Părinţii, unchii şi mătuşile mele au fost activişti politici înainte de revoluţie şi după revoluţie. Ei nu erau islamişti şi voiau ca Iranul să devină o republică modernă. Când a devenit o “teocraţie”, şi-au dat seama că nu asta îşi doriseră şi activismul lor politic a devenit şi mai serios. Într-un fel a devenit oficial că se opuneau regimului, ceea ce a dus la arestarea în masă, în 1983, a adversarilor politici ai puterii, din toate partidele politice. Unul dintre motivele pentru care nu specific din ce partid fac parte personajele mele este că toate partidele au fost vizate de regim.

Părinţii mei au fost arestaţi. În anul acela, fratele meu avea doi ani şi mama era însărcinată cu mine. Mătuşa mea, care era şi ea însărcinată, a fost de asemenea însărcinată, astfel că vărul meu şi cu mine suntem născuţi în închisoare. Primul capitol al cărţii este inspirat de experienţa mamei mele când a născut după gratii. Câţiva ani mai târziu, părinţii mei au fost eliberaţi, ceea ce a fost bine, pentru că în 1988, ultimul din războiul dintre Iran şi Irak, regimul a făcut execuţii în masă ale prizonierilor politici”.

Una dintre mărturisirile cele mai emoţionante, dintre toate relatările lui Sarah despre cartea ei, este cea în care scriitoarea se miră cum poveştile despre închisoarea Evin nu au fost primele ei cuvinte scrise, după învăţarea alfabetului: “De fiecare dată când părinţii mei se întâlneau cu prieteni care avuseseră aceeaşi experienţă, discuţia ajungea, inevitabil, la poveştile din închisoare. Unele erau vesele – poveşti despre glumele şi jocurile pe care le aveau. Nu prea vorbeau despre lucrurile triste, dar era evident că executarea unchiului meu lăsase o cicatrice în familia mea. Era acolo tot timpul şi din când în când ieşea la iveală.

Nu mi-am dat seama decât mai târziu cât de împortante deveniseră aceste poveşti pentru mine şi uneori mă mir de ce mi-a luat atât de mult timp să scriu cartea asta. Era aproape surprinzător că nu a fost primul lucru care mi-a venit în minte atunci când am început să scriu.

Nu am planificat să scriu un roman. Mă gândeam că ar fi mai simplu să public proză scurtă. Dar de câte ori voiam să scriu o povestire, ajungeam la evenimentele din închisoare, execuţii şi aşa mai departe. Atunci i-am spus mamei că vreau să scriu povestea naşterii mele. O ştiam, o auzisem la una dintre aniversările mele, dar de data asta voiam să iau notiţe, aşa cum trebuie. Şi asta am făcut. M-am dus în California să-mi văd familia şi am întrebat-o pe mama tot felul de lucruri. După ce am avut toate detaliile, m-am gândit să scriu un roman.

Ca să mă documentez, de vorbit am vorbit doar cu părinţii mei. Până la urmă, era povestea lor. Era fascinant cât de clar aveau în minte tot, după atâţia ani - ce mâncau, la ce oră se trezeau şi aşa mai departe. M-am mai documentat singură despre războiul dintre Iran şi Irak etc.“

Istoria scrisă şi transformată în literatură, prin puterea lui Sarah, a scos la suprafaţă resorturile sufleteşti ale familiei: “Simt că încă n-am spus nimic despre asta şi aş putea scrie la infinit pe tema asta. Şi mi-am mai dat seama cât de diferită a fost viaţa mea de cea a prietenilor mei care nu au avut aceleaşi experienţe. Ele ne-au făcut, pe mine şi pe familia mea, mai puternici. Ne-au unit într-un mod pe care înainte nu îl vedeam.”

(w300) ÃŽn italia

 

Ce ar putea însemna această carte pentru cititorii ei? “Dacă cititorii sunt interesaţi de Iran, cred că una dintre surprize va fi că revoluţia nu a fost islamică de la început. Au fost multe alte forţe implicate. Islamiştii au preluat-o în final, dar la început a fost o revoluţie a poporului. Şi oamenii voiau doar să-l înlăture pe liderul intangibil. Cred că cititorii vor mai fi surprinşi de amploarea violenţei şi represiunii la care a recurs regimul după revoluţie. Sper că vor fi surprinşi să vadă cum erau vieţile oamenilor atunci în Iran şi cum sunt acum. Nu am vrut să scriu un ghid turistic, ci am vrut să arăt o imagine normală a vieţii.

Ca orice altă naţiune, şi Iranul este plin de contradicţii şi lucruri complicate. Familia mea, prietenii mei aparţin unei anumite părţi a societăţii – cultivată, laică şi de stânga – care nu este neapărat primul lucru la care te aştepţi când te gândeşti la Iran. Mulţi dintre prietenii mei iranieni vor fi probabil şi ei surprinşi să citească despre această parte a propriei lor societăţi. Iranul este o ţară cu multe diviziuni şi fiecare segment al societăţii este izolat de celelalte: laicii de religioşi, bogaţii de săraci, educaţii de analfabeţi.

(w300) Sesiune de

Vreau ca fiecare cititor să vadă că istoria este aceeaşi, oriunde în lume. Toţi vrem aceleaşi lucruri. Fiecare naţiune a avut propriile războaie, propriile lupte pentru democraţie şi libertate. Orice femeie care a născut în închisoare şi a trebuit să se departă de copilul ei a trecut prin aceeaşi durere, indiferent de ţară. Acesta este mesajul cel mai puternic: suntem toţi la fel”.

Cartea “Copiii arborelui de jacaranda”

La numai câteva săptămâni de la apariţia ediţiei originale a romanului Children of the Jacaranda Tree (Atria Books, USA), Editura Polirom le-a adus cititorilor români această carte, în traducerea Mirunei Voiculescu. “Copiii arborelui de jacaranda” va apărea în 75 de ţări, în 25 de limbi.

Romanul urmăreşte destinele a trei generaţii, prin prisma arestărilor şi încarcerărilor din anii care au urmat Revoluţiei din 1979.

(w220) Romanul lu

Sursa foto Sahar Delijani: Facebook

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 2°C
IASI 4°C 3°C
CLUJ 3°C 2°C
CONSTANTA 5°C 5°C
CRAIOVA 9°C 6°C
BRASOV 3°C 0°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 10 Decembrie 2018, 13:50
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 10-12-2018
Deschidere: 8684.75
Maxim: 8692.27
Mimim: 8647.9
Variatie: -0.34%
TLV
2.42
0.62%
BRD
14.16
0.71%
EL
11.20
0.36%
TGN
351.00
0.85%
SNG
35.85
0.14%
SNN
9.79
0.31%
SNP
0.36
0.55%
FP
0.95
0.11%
RPH
0.28
0%
SIF2
1.23
0.97%
ARHIVĂ ȘTIRI