Interviu cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA la București: “În problema SIIJ, poziţia noastră a fost clară şi o repet. Credem că această coaliţie trebuie să îşi ţină promisiunile pentru a o desfiinţa”

1 iulie 2021, 10:11

– A fost un an greu pentru SUA, greu încercate de pandemia de Covid-19. Din punctul de vedere al relaţiei economice a SUA cu România vor fi schimbări cauzate de pandemie?

Da, cred că da. Vor fi multe schimbări din cauza pandemiei. A fost un an greu, aşa cum aţi spus. Mai întâi, inimile şi rugăciunile noastre sunt alături de  cei care au pierdut pe cineva în ultimul an. Cred că acum vedem pe ambele continente, Europa şi America, vedem că viaţa revine la normal şi este un semn îmbucurător. Şi apariţia vaccinului a fost binevenită. Din fericire, vedem şi schimbări economice pozitive. Mereu sunt întrebat despre investiţiile americane în România. Chiar toată lumea mă întreabă, la orice nivel. Noi vedem câteva semne promiţătoare. Vă pot spune că vorbim cu firme americane zilnic şi sunt foarte interesate de România. Sunt, de asemenea şi estimări ale unor instituţii financiare internaţionae privind creşterea economică în România, care merge înainte anul acesta, după Covid. Şi primim din ce în ce mai multe semne pozitiv după fiecare lună. Deci sperăm să vedem că va ieşi ceva bun din asta. În anumite sectoare, în special în IT, nu pot spune multe pentru că e ceva tehnic, dar cred că sunt posibilităţi serioase pentru şi mai mulţi investitori americani.

– Dar ce ne puteţi spune despre sectorul energetic? Am în minte Marea Neagră unde sunt foarte multe oportunităţi acolo.

Sunt foarte multe oportunităţi în sectorul energetic. Cred că locul în care veţi vedea o prezenţă americană importantă este Centrala nucleară de la Cernavodă. După cum aţi văzut, Senatul României a aprobat înţelegerea interguvernamentală  privind cooperarea nucleară civilă. Cred că este un moment foarte important pentru că asta va permite consorţiilor internaţionale conduse de americani să participe la modernizarea şi extinderea centralei nucleare de la Cernavodă. E un subiect de interes la Washington. Se pare că Banca americană de import-export va susţine participarea americană în acest proiect şi asta va atrage foarte mult atenţia din sector, în România. Şi mai este şi posibilitatea reală ca tehnologie de ultimă generaţie să fie folosită în acel proiect şi cred că va atrage şi mai mult  atenţia investitorilor privaţi spre România. Vom vedea cum se aşază totul, dar acum, sunt foarte pozitiv în legătură cu asta.

– Că a venit vorba de legi. Coaliţia la putere, de la Bucureşti, a promis să repare legile justiţiei modificate de PSD cu Liviu Dragnea la conducere. Actuala coaliţie a făcut 10 promisiuni în programul de guvernare. Dar după șase luni vedem că doar una sau două au fost onorate. Chestiunea Secţiei Speciale de Investigare a magistraţilor nu a fost rezolvată. Ce părere a aveţi?

În problema SIIJ, poziţia noastră a fost clară şi o repet. Credem că această coaliţie trebuie să îşi ţină promisiunile pentru a desfiinţa SIIJ. Multe instituţii europene de justiţie s-au pronunţat clar că acea secţie ar trebui să fie desfiinţată. Cred că este încă prea devreme pentru coaliţie. Ei muncesc din greu şi cred că rezultatele se vor vedea. Se munceşte mult în parlament  şi la guvern pentru a găsi calea cea mai bună, pentru a se ţine de acele promisiuni, pentru a readuce, a reface statul de drept în România şi sunt foarte încrezător în legătura cu asta, dar e ceva care ne preocupă. Este în interesul strategic al SUA să vadă statul de drept respectat. Printre alte motive, preşedintele Biden a făcut din lupta anticorupţie o prioritate de securitate naţională. Corupţia nu este doar o problemă, deşi este o problemă gravă, pentru ţările în care există. Este o ameninţare la adresa securităţii pentru că permite răufăcătorilor să exploateze slăbiciunile acelei ţări. Şi din acest motiv suntem foarte interesaţi să vedem progrese.

– Să revenim la sistemul judiciar din România. Să zicem că SIIJ va fi desfiinţat, este una dintre acele promisiuni, credeţi că acele cazuri ale magistraţilor corupţi ar trebui să ajungă din nou la DNA, aşa cum era înainte?

DNA are un istoric foarte puternic de luptă împotriva corupţiei în această ţară. Şi, apropo, suntem foarte încântaţi să vedem că  acum sunt promise resurse suplimentare acestei direcţii pentru a deveni şi mai eficientă. Deci, ar avea sens ca DNA să continue să rezolve aceste cazuri. În cele din urmă, legiuitorii trebuie să decidă cum să rezolve cel mai bine situaţia.  Cred, totuşi, că toate organizaţiile independente care au o opinie în această chestiune, care au vorbit, de exemplu despre desfiinţarea SIIJ, au fost de asemenea foarte clare şi că justiţia ar trebui să meargă mai departe. Oricare ar fi soluţia, justiţia trebuie să meargă mai departe şi aplicarea legii ar trebui să fie susţinută ca să producă efecte.

– Când spuneţi că DNA ar trebui să primească resurse suplimentare vă gândiţi la posibilitatea de a colabora din nou cu serviciile secrete. Pentru că acum un an, Curtea Constituţională a decis că procurorii nu vor mai avea voie să folosească în anchetele lor ascultările Serviciilor, etc. Şi acum este un proiect de lege la parlament şi nimeni nu ştie în ce etapă e.

Legiferarea acestei chestiuni,  am citit despre asta şi e foarte interesant, există în ţările democratice. Am avut aceeaşi discuţie în SUA şi se referă la găsirea echilibrului între protejarea drepturilor civile dar şi prinderea infractorilor şi mulţi dintre ei sunt foarte  sofisticaţi şi e nevoie de instrumente sofisticate.

– Vorbim despre terorism, despre traficul fiinţelor umane…

Da, trafic de persoane, terorism, infracţiuni financiare sofisticate şi corupţie. În multe instanţe, inclusiv cele din SUA, s-a stabilit că trebuie să separi munca serviciilor secrete de cea a aplicării legii ca să protejezi drepturile civile. Şi asta e ceva normal. Aşa că din această perspectivă decizia Curţii Constituţionale are sens. Ceea ce probabil ar trebui să se întâmple acum  este o nouă legislaţie care să permită acelor capabilităţi să fie folosite în aplicarea legii, dar în contextul aplicării legii şi asta va dura ceva ca să fie creată, dar ştiu că sunt oameni care lucrează la asta şi pare că va fi soluţia bună. Dar, repet, este vorba despre găsirea unui echilibru între drepturile civile şi lupta împotriva criminalităţii.

– Aţi menţionat lupta administraţiei Biden împotriva corupţiei şi v-aş întreba: corupţia şi o justiţie puternică pentru România de ce sunt atât de importante pentru SUA în ce priveşte România?

România este un partener strategic foarte important pentru SUA. Vrem ca partenerii noştri strategici să fie puternici. Am menţionat mai devreme corupţia ca o prioritate a securităţii naţionale. Nu vrem să vedem România vulnerabilă în faţa unor răufăcători care pot exploata un sistem corupt şi ăsta e unul dintre motivele pentru care ne pasă. Alt motiv important este că vrem să vedem climatul de investiţii din România favorabil companiilor din SUA şi tuturor firmelor care vor să investească în România. Şi, desigur, dacă justiţia funcţionează bine este un factor foarte important pentru investitorii străini. Şi vă spun din nou că firmele americane discută cu noi despre asta frecvent când ne cer un sfat sau o părere despre o investiţie.

– Călătoria în SUA fără viză pentru români e o altă chestiune. Văd că Ministerul Român de Externe intenţionează să invoce parteneriatul strategic pentru a obţine măcar câteva excepţii de la legea americană privind vizele. Credeţi că e un demers care va duce undeva?

Cred că e important ca românii să-şi facă auzite priorităţile în cadrul parteneriatului strategic. Cred că iniţiativa MAE e bună. Am mai aflat că MAE lucrează la o campanie de popularizare a realităţilor privind cererea unei vize.

– Şi credeţi că va funcţiona?

Cred că ajută.În alte ţări care au intrat deja în program au făcut asta. Deci, cred că ajută. Programul Visa Waiver ştiu că sunt foarte interesaţi românii de el. Mereu sunt întrebat. Cred că până la urmă vom vedea România alăturându-se acestui program.

– Când?

E imposibil de prezis. Dacă vă uitaţi la experienţele pe care le-am avut cu celelalte ţări care s-au alăturat recent durează ceva să intri în acest program sau să fii calificat, mai bine spus. Şi motivul este foarte tehnic. E un program foarte tehnic creat de Congres, Departamentul securităţii interne, etc. Sunt foarte multe cerinţe ca tările să se alăture. Şi multe dintre ele sunt tehnice. România întruneşte multe dintre acestea, dar avem şi un grup de lucru care colaborează cu guvernul României pentru a trece în revistă toate chestiunile care trebuie făcute pentru că sunt chestiuni foarte tehnice. Dar trebuie să spun că merge foarte bine deşi va mai dura. Celălalt lucru despre care sunt întrebat…

–  Mă iertaţi că vă întrerup. Ce înseamnă va mai dura? Timp înseamnă o săptămână, o lună, un an..

Greu de spus. Sincer, nu pot spune pentru că nu ţine de mine.Nu e ca şi când ai completa nişte formulare şi spui, bine, am îndeplinit toate cerinţele şi gata.Congresul trebuie să fie de acord. Trebuie să parcurgă tot şi asta înseamnă un întreg proces.Cred că e important pentru guvernul român să ţină legătura cu Congresul nostru în această chestiune, şi o fac din ce în ce mai des şi asta ajută la întreg procesul. Cred că toate aceste lucruri sunt bune şi credeţi-mă, toţi vrem să vedem România în acest program într-o zi.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite