Interviu cu ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. O agendă de prosperitate între parteneri strategici. Cooperarea pentru Cernavodă, prioritară pentru Washington. Un orizont pentru ridicarea vizelor

Noua administrație de la Casa Albă aduce un suflu nou în relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite. Cu atât mai mult cu cât, din luna iulie, România are un nou ambasador la Washington, în persoana lui Andrei Muraru. Într-un interviu acordat în exclusivitate colegei noastre Ramona Avramescu, diplomatul român a detaliat puncte importante de pe agenda Parteneriatului strategic dintre cele două țări, inclusiv mult așteptata ridicare a vizelor pentru români.

23 Septembrie 2021, 22:45 (actualizat 24 Septembrie 2021, 14:30) |

- Vă începeți mandatul practic în același timp cu instalarea unei noi administrații la Casa Albă, cea a președintelui Joe Biden. E mai mult decât o schimbare a președintelui - avem o administrație democrată în loc de una republicană și, până la urmă, e o schimbare de a înțelege și a face politică față de fostul președinte, Donald Trump. Se schimbă ceva și pentru partenerul strategic al Statelor Unite - România?

-  Angajamentul Statelor Unite față de România este unul extrem de ferm și de solid. Practic, suntem probabil în cel mai fericit moment al acestui parteneriat strategic, pentru că celebrăm chiar în această lună 10 ani de la Declarația comună pentru Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite pentru secolul XXI și 10 ani, în același timp, de la semnarea Acordului privind instalarea scutului anti-rachetă al Statelor Unite în România. S-au împlinit, totodată, și 5 ani de când acest scut anti-rachetă a devenit operațional și a fost integrat sistemului NATO, tot în această lună. Declarații și acorduri care au fost semnate în timpul unei administrații democrate, dar, în același timp, suntem cred de acord că pași importanți s-au făcut și în timpul administrației republicane a președintelui Trump. Ne aducem aminte, în 2019, când președintele Klaus Iohannis a făcut o a doua vizită de lucru la Casa Albă în mai puțin de 2 ani, s-a semnat un Memorandum de înțelegere și a fost făcută o declarație comună prin care s-au adăugat noi dimensiuni acestui Parteneriat strategic, și anume securizarea rețelelor 5G și un acord pentru cooperarea nucleară civilă.

Deci, din punctul de vedere al angajamentului față de România, nu s-a schimbat nimic. SUA sunt unul din pilonii politicii noastre externe și de securitate, alături de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, și credem că anii următori vom asista la ridicarea profilului acestui parteneriat, fie prin întărirea acestor dimensiuni despre care am vorbit, sigur, începând cu dimensiunea politică, militară și de securitate, care are o nouă abordare printr-un acord de cooperare militară care a fost semnat între ministrul român al Apărării și secretarul Apărării în toamna anului trecut și o foaie de parcurs 2020-2030 care are câteva scopuri foarte concrete pentru această cooperare militară.

Deci cred că, din punctul de vedere al schimbării administrației, sigur că președintele Biden aduce un suflu nou pentru relația transatlantică și pentru angajamentul față de Europa Centrală și de Est, dar în același timp credem că, pentru anii următori, pe lângă această agendă de securitate, putem să adăugăm și o componentă importantă, și anume o agendă de prosperitate, pe care vreau să o punem în valoare.

- În administrația anterioară s-au semnat și mai multe acorduri  și s-au lansat niște parteneriate de natură economică foarte importante și foarte ambițioase - de la modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă, până la un coridor de infrastructură care ar trebui să lege Marea Neagră, de la Constanța, de Marea Baltică, până în Polonia, la Gdansk. Mai sunt aceste proiecte priorități pentru noua administrație de la Casa Albă și în ce stadiu sunt ele?

-  Sigur, aceste două dimensiuni ale Parteneriatului strategic pe care le-ați menționat deja - cooperarea în domeniul nuclear civil și cooperarea pentru realizarea unei infrastructuri strategice, pentru că ea ar avea o dublă utilitate - și comercială, și militară - sunt în continuare prioritare pentru administrația americană. Chiar mâine are loc o întâlnire la Viena între ministrul român al Energiei, domnul Virgil Popescu, și secretarul Energiei al SUA, Granholm, pentru a discuta despre acest proiect foarte important pentru noi - retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construcția a două reactoare nucleare, 3 și 4, până în 2030, o investiție estimată între 7 și 8 miliarde de dolari, o investiție care ar aduce o creștere robustă pentru sistemul energetic național. Practic, s-ar ajunge la peste 30% din totalul energiei produse în România ca fiind produsă de centrala de la Cernavodă și această investiție se va face cu siguranță. Ceea ce urmează să punem la punct în perioada următoare este modalitatea de finanțare a acestui proiect, care va fi condus de către un consorțiu, va fi condus de o parte americană, dar vom avea parte de un consorțiu transatlantic, deci și companii europene, și companii americane care vor fi implicate în acest proiect.

În ceea ce privește angajamentul Statelor Unite față de Inițiativa celor Trei Mări, acesta rămâne în picioare. La ultima întâlnire care a avut loc chiar acum 3 luni, la Sofia, au participat președintele Biden, secretarul de stat, au transmis mesajul video, dar au participat în teren, ca să spun așa, echipe ale Departamentului Energiei, Departamentului de Stat al Statelor Unite și aceste două proiecte - Rail-2-Sea și Via Carpatia, pe care le-ați menționat, rămân o prioritate pentru România, pentru a găsi în continuare căi comune de a construi aceste proiecte - sunt fundamentale pentru noi, pentru că, așa cum spuneam, ele au o dimensiune strategică și pentru că România lucrează împreună cu Statele Unite la acest concept al rezilienței strategice transatlantice.

- Totuși, din zona economică, în România s-au viralizat practic în ultima vreme diverse știri despre companii din zona IT în principal, cu fondatori români, cu mare succes pe piața americană - sunt listate la bursă, au cifre de afaceri foarte bune, așa-numitele companii unicorn. E adevărat, sunt companii private, dar poate ascensiunea lor să însemne ceva și pentru România în acest plan al relațiilor economice bilaterale?

- Fără îndoială. Fără îndoială - anul acesta, din estimările noastre și ale Ministerului Economiei, ne așteptăm ca pentru prima dată în istoria relației bilaterale să depășim cifra de 4 miliarde de dolari ca schimburi comerciale între România și Statele Unite și companiile din IT pe care le-ați menționat au, fără îndoială, un impact puternic. În această săptămână, m-am întâlnit cu fondatorul UiPath, cu domnul Dines, care are 30% din angajații globali în România și care își propune să deschidă un centru de talente. Peste două zile voi vedea un alt român de succes, care va atinge cifra de un miliard dolari cu compania sa. Toate aceste companii nu fac altceva decât să aducă în mod evident un câștig pentru relația bilaterală, care creează prosperitate, creează plus valoare, pentru că România este în continuare o piață de succes în ceea ce privește IT-ul, dar, în același timp, ceea ce noi ne dorim este ca românii care sunt angajați în aceste companii să rămână în România, aceste companii să crească în România și să creeze plus valoare în diferite colțuri ale României. Sigur că este importantă și această conexiune cu piața americană, dar vrem ca aceste companii să crească în România sau să aibă mare parte din operațiuni în România.

- În ciuda acestui trend ascendent și în zona economică, a existenței Parteneriatului strategic, un succes spuneți, România rămâne unul dintre ultimele state membre ale Uniunii Europene care nu a fost inclus în programul Visa Waiver. Recent, a fost invitată Croația, în actuala administrație, de ce e atât de greu de luat această decizie și în cazul României și ce perspective vedeți în acest sens?

- Ca să completez întrebarea dvs. și în același timp să oferim o perspectivă telespectatorilor, ar trebui să spunem că au existat și alte state europene care au intrat foarte greu în acest program, care cred că are cu Croația 40 de membri, până acum. Spre exemplu, Poloniei, care a aderat mai devreme la Uniunea Europeană, în 2004, i-au trebuit 19 ani să intre în acest program. Polonia a intrat în 2019, care are o economie mult mai robustă, cu un PIB de 660 de miliarde, aproape dublu cât PIB-ul României, cu o diasporă care are 9,5 milioane de membri aici și pe teritoriul Statelor Unite, față de noi, care suntem aproximativ un milion de români pe teritoriul american. Deci eforturile au fost extrem de  anevoioase de a intra în acest program.

Noi avem o rată de respingere foarte mare. Deci, pentru a ne califica în acest program, avem nevoie ca într-un an fiscal, care se încheie la sfârșitul lunii septembrie în Statele Unite, rata de respingere să fie de sub 3% din totalul aplicațiilor de viză. Noi am avut în 2019 9,41% și anul trecut 10,14% și de cinci ani suntem pe acest platou, de între 9% și 10%. Noi facem în continuare eforturi și la nivelul Congresului, pentru că această inflexibilitate este dată, în primul rând, de legislația americană, deci ține de Congres, dar și la nivelul Executivului american, pentru că ceea ce încercăm noi să facem în perioada următoare, și în acest sens s-a creat un grup de lucru odată cu vizita ministrului român al Afacerilor Externe anul trecut, în Statele Unite, care a avut deja 6 întâlniri acest grup de lucru, este să facem cu partea americană o foaie de parcurs prin care să obținem informații fundamentale pentru noi, pentru a încerca să demarăm o campanie de informare publică în România. Și fără aceste informații suntem, practic, legați de mâini, pentru că avem nevoie de astfel de informații pentru a calibra această campanie publică, pentru a informa cetățenii români care sunt riscurile să faci o aplicație incompletă, care sunt riscurile de a aplica din nou după ce ai fost respins pentru o aplicație la viză, care sunt cele mai bune opțiuni pentru a te califica pentru o astfel de viză și pentru toate aceste lucruri avem nevoie de sprijinul autorităților americane. Și am convenit cu secretarul Departamentului Securității Naționale să lucrăm foarte aproape în perioada următoare în acest sens.

- Deci explicația pentru această rată mare de respingere este că populația nu e informată suficient?

- Există foarte multe motive. Unul dintre ele este că noi avem o diasporă foarte numeroasă, aproape 4 milioane de români care sunt în afara granițelor țării și care aplică la toate consulatele americane de pe teritoriul european sau din alte locuri, ceea ce înseamnă că o campanie care ar fi țintită doar în ceea ce privește Consulatul american de la București ar fi mai puțin eficientă.

Alte explicații țin, sigur, de atracția economică pe care o reprezintă Statele Unite și care, în cazul Poloniei, a scăzut considerabil între 2010 și 2017 din varii motive, Statele Unite n-au mai devenit atât de atractive pentru că cetățenii polonezi s-au îndreptat spre alte state, spre Marea Britanie sau spre Germania, deci suntem conștienți că un nivel ridicat al acestei rate de refuz ne va ține departe de această posibilitate de a intra.

În același timp, la nivelul administrației americane este pus în practică un sistem al înregistrărilor biometrice al ieșirilor din țară în principalele aeroporturi americane, care este implementat destul de greu, este foarte costisitor, dar estimarea este că acest program s-ar putea încheia în 2 ani. La propunerea, conform legii - acest program este administrat de către Departamentul Securității Naționale - dar la propunerea Departamentului de Stat, se pot include în acest program țări care au o rată de respingere la viză de peste 3%, dar nu mai mare de 10%. Deci și în această direcție există o posibilitate destul de întemeiată ca în anii următori să accedem în acest program. Vom face pași, cu siguranță, în perioada imediat următoare.

Eu am fixat o țintă destul de optimistă și cred în continuare în ea, ca până la finalul anului 2024, România să se califice pentru a intra în programul Visa Waiver.

- Și ca să ne întoarcem la final la noua administrație de la Casa Albă, existau așteptări foarte mari în legătură cu, să spunem, o relansare a relațiilor transatlantice după relația mai degrabă tensionată pe care diverse state europene, e adevărat că nu și România, au avut-o cu fostul președinte Trump. Dar, pe de o parte, vedem multe semne de întrebare în legătură cu capacitatea Americii de a mai fi un garant al securității și democrației în lume după retragerea din Afganistan, pe de altă parte avem un adevărat scandal diplomatic cu Franța. Cum vedeți rezolvarea acestor tensiuni și dacă ele afectează în vreun fel și România, stat membru al Uniunii Europene, partener strategic cu Franța, cu Statele Unite?

- Evaluarea mea este că Statele Unite rămân un garant al securității României și sigur că președintele Biden, care a fost primul președinte care a participat la summitul B9 de la București, din luna mai, a avut un discurs foarte încurajator în acest sens în privința asigurării securității nu doar a României, dar și a întregii regiuni, întregului flanc estic, de la nord la sud, arătând totodată că relația transatlantică nu înseamnă doar relația între cele două maluri ale Atlanticului, ci înseamnă mai mult decât atât - și peste Marea Neagră, și peste Marea Baltică, și că fundamentul relațiilor internaționale de astăzi este relația dintre Statele Unite și Europa.

În privința Afganistanului, sigur că participarea noastră vreme de 20 de ani la această coaliție internațională a fost expresia solidarității poporului român față de poporul american după atacurile de la 11 septembrie din 2001 și cooperarea româno-americană în domeniul militar s-a fundamentat în ultimii 20 de ani pe această participare. Suntem încrezători în continuare că Statele Unite vor fi, repet, garantul securității în zonă și al securității colective și că Articolul 5 al Tratatului de la Washington al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord rămâne în picioare indiferent de șocurile sau de duelurile de moment.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 14°C
IASI 12°C 11°C
CLUJ 9°C 4°C
CONSTANTA 13°C 16°C
CRAIOVA 12°C 11°C
BRASOV 10°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI