Inteligența artificială, democrația și ordinea globală. Ce spun experții despre această relație complexă

Inteligența artificială
Inteligența artificială
24 mai 2023, 08:43

Redăm argumentele lui Manuel Muniz (prorector al IE University și decan al IE School of Politics, Economics and Global Affairs) și Samir Saran (președinte al Observator Research Foundation) formulate într-un editorial Project Syndicate.

***

Istoricii viitorului ar putea marca a doua jumătate a lunii martie 2023 ca fiind momentul în care a început cu adevărat era inteligenței artificiale. În decurs de doar două săptămâni, lumea a asistat la lansarea GPT-4, Bard, Claude, Midjourney V5, Security Copilot și multe alte instrumente de inteligență artificială care au depășit așteptările aproape tuturor. Rafinamentul aparent al acestor noi modele de inteligență artificială a întrecut cu un deceniu previziunile majorității experților.

Timp de secole, inovațiile revoluționare – de la inventarea tiparului și a motorului cu aburi și până la apariția transportului aerian și a internetului – au propulsat dezvoltarea economică, au extins accesul la informații și au îmbunătățit considerabil asistența medicală și alte servicii esențiale. Dar astfel de evoluții transformatoare au avut și implicații negative, iar implementarea rapidă a instrumentelor de inteligență artificială nu va fi diferită.

IA poate îndeplini sarcini pe care indivizii se feresc să le execute. De asemenea, poate oferi educație și asistență medicală pentru milioane de oameni care sunt neglijați în cadrele existente. De asemenea, poate îmbunătăți considerabil cercetarea și dezvoltarea, putând inaugura o nouă epocă de aur a inovării. Dar poate, de asemenea, să amplifice producția și diseminarea știrilor false, să înlocuiască munca umană pe scară largă și să creeze instrumente periculoase, perturbatoare, care pot pune în pericol existența noastră.

În mod specific, mulți cred că sosirea inteligenței generale artificiale (IGA) – o inteligență artificială care poate învăța singură să îndeplinească orice sarcină cognitivă a oamenilor – va reprezenta o amenințare existențială pentru umanitate. O IGA proiectată neglijent (sau una guvernată de procese necunoscute de tip „cutie neagră”) și-ar putea îndeplini sarcinile în moduri care să compromită elemente fundamentale ale umanității noastre. După aceea, ceea ce înseamnă să fii om ar putea ajunge să fie mediat de IGA.

În mod clar, IA și alte tehnologii emergente necesită o mai bună guvernanță, în special la nivel global. Dar diplomații și factorii de decizie politică internațională au tratat în mod istoric tehnologia ca pe o chestiune „sectorială”, care ar fi mai bine să fie lăsată în seama ministerelor energiei, finanțelor sau apărării – o perspectivă mioapă care amintește de modul în care, până de curând, guvernanța în domeniul climei a fost privită ca fiind apanajul exclusiv al experților științifici și tehnici. Acum, când dezbaterile privind clima sunt în centrul atenției, guvernanța climatică este văzută ca un domeniu supraordonat care cuprinde multe altele, inclusiv politica externă. În consecință, arhitectura de guvernanță de astăzi urmărește să reflecte natura globală a problemei, cu toate nuanțele și complexitatea sa.

După cum sugerează discuțiile de la recentul summit al G7 de la Hiroshima, guvernanța tehnologică va necesita o abordare similară. La urma urmei, inteligența artificială și alte tehnologii emergente vor schimba în mod dramatic sursele, distribuția și proiecția puterii în întreaga lume. Acestea vor permite noi capacități ofensive și defensive și vor crea domenii complet noi de coliziune, competiție și conflict, inclusiv în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic. Și vor determina ceea ce consumăm, concentrând în mod inevitabil profiturile creșterii economice în anumite regiuni, industrii și firme, în timp ce pe altele le vor priva de oportunități și capacități similare.

Este important faptul că tehnologiile precum IA vor avea un impact substanțial asupra drepturilor și libertăților fundamentale, asupra relațiilor noastre, asupra problemelor care ne interesează și chiar asupra celor mai dragi convingeri ale noastre. Cu buclele sale de feedback și dependența de propriile noastre date, modelele de inteligență artificială vor exacerba prejudecățile existente și vor pune la încercare contractele sociale deja fragile ale multor țări.

Acest lucru înseamnă că răspunsul nostru trebuie să includă numeroase acorduri internaționale. De exemplu, în mod ideal, am putea încheia noi acorduri (la nivelul Națiunilor Unite) pentru a limita utilizarea anumitor tehnologii pe câmpul de luptă. Un tratat care să interzică complet armele autonome letale ar fi un bun început; vor fi necesare, de asemenea, acorduri pentru a reglementa spațiul cibernetic, în special acțiunile ofensive desfășurate de roboți autonomi.

Noi reglementări comerciale sunt, de asemenea, imperative. Exportul neîngrădit al anumitor tehnologii poate oferi guvernelor instrumente puternice pentru a suprima disidența și pentru a-și spori radical capacitățile militare. În plus, trebuie să facem în continuare o treabă mult mai bună în ceea ce privește asigurarea unor condiții de concurență echitabile în economia digitală, inclusiv prin impozitarea adecvată a acestor activități.

După cum par să recunoască deja liderii G7, având în vedere că este posibil ca stabilitatea societăților deschise să fie în joc, este în interesul țărilor democratice să dezvolte o abordare comună a reglementării IA. Guvernele dobândesc în prezent capacități fără precedent de a fabrica consimțământul și de a manipula opinia publică. Atunci când este combinată cu sisteme de supraveghere masivă, puterea analitică a instrumentelor avansate de inteligență artificială poate crea leviatani tehnologici: state și corporații atotștiutoare cu puterea de a modela comportamentul cetățenilor și de a-l reprima, dacă este necesar, în interior și dincolo de granițe. Este important nu numai să susținem eforturile UNESCO de a crea un cadru global pentru etica IA, ci și să facem presiuni pentru o Cartă globală a drepturilor digitale.

Accentul tematic al diplomației în domeniul tehnologiei implică necesitatea unor noi strategii de angajare cu puterile emergente. De exemplu, modul în care economiile occidentale își abordează parteneriatele cu cea mai mare democrație din lume, India, ar putea face sau nu succesul unei astfel de diplomații. Economia Indiei va fi probabil a treia ca mărime din lume (după Statele Unite și China) până în 2028. Creșterea sa a fost extraordinară, o mare parte din ea reflectând abilitățile în domeniul tehnologiei informației și al economiei digitale. Mai exact, opiniile Indiei cu privire la tehnologiile emergente contează enorm. Modul în care reglementează și sprijină progresele în domeniul inteligenței artificiale va determina modul în care miliarde de oameni o vor utiliza.

Angajarea cu India este o prioritate atât pentru SUA, cât și pentru Uniunea Europeană, după cum o demonstrează recenta Inițiativă SUA-India privind tehnologiile critice și emergente (iCET) și Consiliul UE-India pentru comerț și tehnologie, care s-a reunit la Bruxelles în această lună. Dar pentru a asigura succesul acestor eforturi va fi nevoie de o adaptare rezonabilă a contextelor și intereselor culturale și economice. Aprecierea acestor nuanțe ne va ajuta să realizăm un viitor digital prosper și sigur.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite