Bucureştiul nou, modern, răsare printre construcţiile vechi şi valoroase, care încă mai încântă ochii trecătorilor. Unele construcţii reuşesc să îmbine frumos noul şi vechiul, însă există şi îmbinări nepotrivite. Un exemplu vine din centrul Capitalei, unde, pe lângă biserica Sfânta Vineri - reconstruită, apar clădiri de birouri impozante, care umbresc istoria lăcaşului de cult.
Biserica Sfânta Vineri, construită în anii 1645 -1650, în vremea lui Matei Basarab, a fost demolată în ultimii ani ai dictaturii comuniste. A fost decizie de moment a Elenei Ceauşescu.
După Revoluţie, preotul paroh şi-a dorit să refacă biserica distrusă chiar pe locul iniţial, pe strada Sfânta Vineri. Strădania părintelui a dat rezultate şi astăzi biserica este gata. Se lucrează la finisaje şi urmează pictura.
Mai rapizi însă, nişte investitori vor să ridice alături un bloc de 12 etaje. Sapă deja fundaţia lângă structura bisericii. Arhitecţii vorbesc diferit despre această situaţie. Şi biserica, şi blocul turn au toate aprobările.
Zona Sfânta Vineri, demolată, nu mai este considerată zonă protejată. Aşa că noile construcţii au răsărit după bunul plac al investitorilor, fără prea multe rigori estetice. Sau morale.
De exemplu, lângă o casă veche de 100 de ani a fost lipită o clădire de birouri cu 11 etaje.
Străduţele înguste sunt ticsite de maşini parcate anapoda. Iar de parcări amenajate nici nu se pune problema, deşi clădirile de birouri sunt obligate prin lege să aibă un loc de parcare la 5 funcţionari.
Niciun arhitect şi nicio primărie nu are o viziune de viitor pentru centrul vechi şi ascuns al Capitalei. Printre case monument, clădiri înalte şi maşini înghesuite, au rămas şi terenuri nefolosite. Sunt 250 de mii de metri pătraţi numai în sectorul 3.
Groapa de lângă Biblioteca Naţională nici până astăzi nu a fost astupată. Ceauşescu a vrut să construiască acolo un "centru naţional de creaţie şi cultură". Pe acelaşi teren, Ministerul Transporturilor şi cel al Justiţiei şi-au dorit proiecte speciale. Jumătate din teren este deţinut de peste 100 de proprietari care vor 4.000 de euro pe metru pătrat. Un preţ care face terenul de necumpărat.