Îngrijorări la nivelul Comisiei Europene privind amenințările, hărțuirea și violența față de jurnalişti din România. Referire la cazul Emilia Șercan, în raportul privind statul de drept

Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliştilor este mai îngrijorătoare comparativ cu anul trecut, remarcă raportul privind statul de drept publicat miercuri, de Comisia Europeană.

Citește și Raport CE: România trebuie să se asigure că revizuirea legilor justiției consolidează protecția independenței sistemului judiciar

Raportul privind statul de drept, aici:

Primul exemplu din raport: În septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost atacaţi în timp ce filmau un documentar despre defrişări ilegale. Toate filmările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de către atacatori. În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și s-a declanșat o anchetă, o petiție publică prin care se solicita procurorului general preluarea anchetei a fost respinsă. Este vorba de jurnaliștii Mihai Drăgolea și Radu Mocanu și de activistul de mediu Tiberiu Boșutar.

Jurnaliști și un activist Greenpeace, bătuţi crunt într-o pădure din Suceava. 12 dintre cei 20 de agresori au fost identificați

Al doilea exemplu: În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Naţional Liberal, de către membrii de partid (Iulia Garbacea și Mădălina Mihalache).

Al treilea argument: Consiliul Europei are două alerte active privind intimidarea jurnaliştilor din România (cazurile Emilia Șercan și Alin Cristea).

Cazul Alin Cristea: Platforma Consiliului Europei privind Siguranţa Jurnaliştilor a emis pe 4 februarie o alertă privind situaţia jurnalistului Alin Cristea de la publicaţia locală DeBrăila, pus sub urmărire penală de DIICOT pentru pornografie infantilă după ce a publicat, ca parte a unui articol de presă, un clip video în care un bărbat umileşte şi loveşte un tânăr de 17 ani.

Cazul Emilia Șercan: Jurnalista Emilia Şercan susţine că a primit mesaje de ameninţare după ce, la începutul anului, a publicat o anchetă prin care acuza că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este în parte plagiată. Jurnalista consideră că există o „operaţiune de kompromat împotriva sa” și reclamă că poze personale au ajuns pe site-uri pentru adulți. Poliţia a deschis un dosar penal pentru ameninţare şi un altul pentru violarea vieţii private.

Unul dintre aceste cazuri a determinat zece organizații europene și internaționale pentru libertatea presei și libertatea de exprimare să trimită o scrisoare deschisă către autoritățile române, prin care se solicită investigații rapide și independente, amintind un fundal de presiuni nejustificate împotriva jurnaliştilor şi angajaților mass-media din România din partea politicienilor, procurorilor, polițiștilor și ofițerilor militari. Nu există garanții sau mecanisme de cooperare între părțile interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri.

Alte referiri din raport privitoare la independența presei și transparență:

– Persistă preocupări cu privire la funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva (UE) 2018/1808 (AVMSD), iar acest lucru a întârziat schimbările importante necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-media.

– Transparența privind proprietarii canalelor mass-media continuă să fie incompletă

– Nu există suficientă transparență în ceea ce privește media audiovizuală și alegerile electorale. Nu există suficientă transparență cât au plătit diverșii candidați către ce canale și pentru ce fel de conținut.

– Sunt preocupări cu privire la implementarea cadrului legal de acces la informație. Un proiect de lege menit să actualizeze Legea libertății de informare (Legea 544/2001) a eșuat în 2021 și rămâne pe rol în Camera Deputaților.