Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
LEGEA SĂNĂTĂŢII

INFOGRAFIC Privatizarea sistemului de asigurări de sănătate. Cum vor fi afectaţi pacienţii

Noua lege a sănătăţii, aflată în dezbatere publică până la finalul lunii august, prevede reformarea  sistemului de asigurări de sănătate, dar şi creşterea autonomiei spitalelor.  În plus, sistemul medicinei de urgenţă va fi garantat de stat dar va fi permis accesul asiguratorilor privaţi pe piaţa asigurărilor medicale. Cum vor fi, însă, afectaţi pacienţii de aceste modificări?

09 August 2012, 07:27 (actualizat 11 August 2012, 13:21) |
Măsurile prevăzute de noul proiect de lege a sănătăţii
Măsurile prevăzute de noul proiect de lege a sănătăţii
Noua lege a sanatatii 1
Noua lege a sanatatii 2

Noul proiect de lege a sănătăţii – a doua încercare de reformare a sistemului din ultimul an – deschide piaţa asigurărilor medicale pentru companiile private şi modifică sistemul de asigurări, introducând cinci pachete.

Proiectul normativ se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, urmând să fie trimis Parlamentului în septembrie.

Va reuşi noua lege să schimbe un sistem suferind de racile mai grave decât maladiile pe care încearcă să le vindece, cum sunt birocraţia şi corupţia? TVRinfo.ro trece în revistă principalele modificări ale legii şi efectele asupra pacienţilor.

Medicina de urgenţă, finanţată de stat

Spitalele devin, potrivit propunerilor din noua lege, instituţii autofinanţate, cu autonomie financiară şi managerială, dar şi cu o responsabilitate crescută.

Astfel, se implementează recomandările repetate ale Băncii Mondiale şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii propuse în studiile şi analizele succesive ale sistemului spitalicesc din România.

De asemenea, potrivit proiectului actual de lege, medicina de urgenţă rămâne garantată de stat şi va fi parte a unui pachet minimal de servicii medicale.

Anteriorul proiect al legii sănătăţii (varianta Vlădescu/Păunescu/Băsescu) prevedea includerea unei componente private în medicina de urgenţă, măsură ce a dus la demisia secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.

Arafat este cel care a pus bazele Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), iar plecarea lui temporară de la minister a fost scânteia de la care s-au aprins protestele de stradă din Piaţa Universităţi din Bucureşti, în cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie.

Privatizarea sistemului de asigurări

Principala modificare din noua lege se referă la sistemul asigurărilor de sănătate, care va fi reorganizat. Primul pas este desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), apoi reorganizarea şi reducerea numărului caselor judeţene de asigurări, de la 42, la 8-10 societăţi mutuale de asigurări de sănătate.

Casa de Asigurări va fi reorganizată în Agenţia Naţională de Asigurări de Sănătate, care va controla asiguratorii din piaţă şi va elabora lista companiilor de asigurări eligibile.

Mai departe, asiguratorii (privaţi sau de stat) vor controla cheltuielile din spitale.

CONTRA Sorin Paveliu, expert al Societăţii Academice din România (SAR), critică privatizarea caselor de asigurări sub „controlul monopolist al statului”. SAR a publicat recent un raport în care analizează noua lege şi critică anumite aspecte, una dintre concluzii fiind că s-au luat decizii care vizează creşterea eficienţei din sistem, fără a se face o evaluare a situaţiei financiare curente.

Mai mult, Paveliu consideră că modul în care sunt organizate, potrivit noii legi, societăţile mutuale de asigurări (care au nevoie de un milion de membri fondatori pentru a funcţiona) este nefezabil.

PRO Călin Alexandru, directorul Direcţiei de Asistenţă şi Politici Medicale din Ministerul Sănătăţii, susţine că formula de asigurări propusă nu este una nouă şi că aşa ar fi trebuit să funcţioneze sistemul de la început.

Oficialul din Ministerul Sănătăţii explică faptul că ar fi întrunită condiţia de bază – de un milion de aderenţi – tocmai pentru că o astfel de societate, organizată ca o societate non-profit, ar cuprinde de fapt mai multe case judeţene, care au, în prezent, în total peste un milion de membri.

PRO Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naționale de Medicina Familiei, salută reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate, spunând că aşa ar putea fi adusă finanţare suplimentară  în sistem.

CONTRA Însă, Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), este critic faţă de privatizarea sistemului de asigurări, declarând că „România nu este într-o situaţie socio-economică în care românii şi-ar putea permite asigurări private sau să plătească în plus pe asigurările de stat”.

Mai mult, el dezaprobă şi coplata introdusă anul trecut la medicamente, „iar acum se doreşte să ne introducă coplata şi la investigaţii şi asistenţă medicală”.

(w620) Noua lege

CINCI TIPURI DE ASIGURĂRI MEDICALE

Practic,  serviciile medicale ieftine care sunt sustenabile direct de către fiecare asigurat vor fi eliminate din pachetul de bază.

Vor apărea cinci tipuri de asigurare medicală, iar asiguratorii privaţi vor putea prelua şi pachetul de asigurări de bază dacă persoana asigurată doreşte acest lucru, potrivit noului proiect de lege.

Banii de asigurări vor fi colectaţi de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi se vor depune într-un fond special, aprobat prin lege de Parlament.

De asemenea, proiectul de lege prevede că astfel se va garanta independenţa fondului de asigurări de sănătate.

Asiguratorii pot fi societăţile mutuale de asigurări de sănătate (fostele case judeţene de sănătate), societăţi non-profit sau companii private de asigurare.

Prin măsurile incluse în noua lege a sănătăţii, rolul asiguratorilor din sistemul medical va creşte, mai ales pentru că ei vor putea influenţa tarifele serviciilor medicale şi serviciile incluse în pachetul de bază.

Cele cinci pachete de asigurări vor fi:

PACHETUL MINIMAL – pentru toţi cetăţenii, chiar şi cei neasiguraţi; cuprinde urgenţele medicale şi serviciile medicale finanţate de la bugetul Ministerului Sănătăţii.

PACHETUL DE BAZĂ – este destinat doar persoanelor asigurate şi cuprinde toate serviciile medicale la care au dreptul asiguraţii şi care sunt suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, la care contribuie fiecare român.

Mai mult, serviciile medicale din acest pachet includ, in linii mari, servicii de consultaţie şi diagnostic, servicii curative, recuperare medicală, îngrijire la domiciliu, servicii paleative, medicamente şi dispozitive medicale.

Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naționale de Medicina Familiei, se întreabă, însă, dacă acest pachet de bază preconizat va acoperi nevoile medicale de bază ale pacienţilor şi dacă banii din sistemul de asigurări vor fi folosiţi exclusiv pentru servicii medicale şi nu pentru profitul asiguratorilor.

Cât despre crearea societăţilor mutuale de asigurări, ea critică faptul că aceste societăţi preiau cu titlu gratuit patrimoniul caselor locale de asigurări, „ceea ce nu e tocmai corect pentru că acest patrimoniu a fost constituit de banii plătiţi de pacienţi”.

Mai mult, ea susţine că „o altă societate de asigurări de sănătate care ar dori să apară pe piaţă, de exemplu, nu ar avea aceleaşi avantaje şi nu ar avea acelaşi patrimoniu”.

PACHETUL SOCIAL – este destinat celor cu venituri mici şi celor asistaţi social.

PACHETUL SPECIAL – cuprinde acoperirea bolilor cu frecvenţă scazută dar costuri ridicate. Acest tip de asigurare se constituie prin fonduri dedicate, o parte fiind susţinută de stat şi o alta printr-o contribuţie suplimentară.

PACHETUL FACULTATIV – este destinat persoanelor asigurate care încheie o asigurare facultativă pentru servicii medicale complementare şi suplimentare pachetului de bază şi poate acoperi şi coplata. Asigurarea facultativă se poate încheia doar dacă respectivul cetăţean are şi asigurare obligatorie.

În proiectul de lege sunt prevăzute două tipuri de asigurări facultative: complementară şi suplimentară. Prima acoperă parţial sau total coplăţile şi serviciile medicale care nu sunt complet acoperite de pachetul de bază (servicii medicale cum sunt operaţiile estetice, fertilizarea in vitro, asistenţa medicală la cerere etc. )

Cea de-a doua cuprinde servicii medicale neincluse în pachetul de bază, accesul la un anumit personal medical şi condiţii de spitalizare superioare.

(w620) Noua lege

IMPORTANT

  • În ceea ce priveşte asigurarea facultativă, pacienţii care aleg această opţiune sunt obligaţi să aibă asigurarea de bază încheiată la acelaşi asigurator cu care semnează poliţa facultativă.
  • Asiguraţii au dreptul să îşi aleagă singuri asiguratorul pentru pachetul de bază, dar ulterior vor avea acces doar la spitalele cu care acest asigurator are contract încheiat.
  • Dacă pacientul vrea să meargă, totuşi, la un spital cu care asiguratorul lui nu are contract, are nevoie de acordul asiguratorului.
  • Legea prevede că asiguratorul poate fi schimbat la un an de la data la care a fost încheiat contractul cu acesta.

Călin Alexandru, directorul Direcţiei de Asistenţă şi Politici Medicale din Ministerul Sănătăţii, afirmă că, în sistemul propus, Casa va avea numai un rol de a distribui banii şi de a controla sistemul.

În ceea ce priveşte asigurările facultative, partea de control va fi asigurată de actuala CSA – Comisia de Supraveghere în Asigurări, precizează acesta.

O analiză a HotNews.ro identifică doi poli importanţi ai noii legi, unul pozitiv şi altul negativ.  O măsură pozitivă este introducerea utilizării evaluării tehnologiilor medicale şi a medicinei bazate pe dovezi ştiinţifice, ceea ce în teorie ar urma să împiedice compensarea de către stat a unor medicamente inutile (vezi cazul Gingko Biloba).

O măsură negativă este menţinerea politizării Agenţiei Naţionale de Asigurări de Sănătate (actualul CNAS) care, dat fiind rolul ei crescut de control asupra asiguratorilor, poate deveni şi mai expusă corupţiei la nivel înalt. Preşedintele agenţiei va fi numit direct de premier, pe o perioadă de patru ani.

Aşteptările de la sistem sunt mai mari decât finanţarea

Sorin Paveliu, de la Societatea Academică din România (SAR),  explică faptul că sistemul nu este subfinanţat, aşa cum se vehiculează, ci aşteptările de la sistem sunt cu mult mai mari decât finanţarea.

„Noi am putea cu banii pe care îi alocăm pentru sănătate să oferim o anumită cantitate de servicii şi să recunoaştem că asta putem.  Din păcate, atât aşteptările populaţiei, cât şi promisiunile politicienilor sunt cu mult peste banii pe care societatea este dispusă să îi dea pentru sănătate”.

Mai mult, expertul SAR critică faptul că noul proiect de lege nu îmbunătăţeşte nici controlul, nici transparenţa din sistem.

„Soluţiile pentru administrare sunt de-a dreptul nefuncţionale, aş zice chiar generatoare de riscuri mari de a împinge sistemul către faliment”, mai spune Sorin Paveliu.

Şi Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, are o poziţie critică, dezavuând faptul că doleanţele organizaţiilor de pacienţi nu au fost luate în seamă în noul proiect de lege.

Mai mult, acesta susţine că legea a fost făcută pe genunchi, în câteva luni, pledând pentru o amplă dezbatere publică, aşa cum se întâmplă în Marea Britanie, unde de peste doi ani se dezbate o nouă lege a sănătăţii care nu a fost încă implementată.

Cum vor fi informaţi pacienţii

Dacă legea trece de Parlament în toamna aceasta, atunci noul sistem de asigurări de sănătate ar începe să funcţioneze din 2015, spune Călin Alexandru, directorul Direcţiei de Asistenţă şi Politici Medicale din Ministerul Sănătăţii.

În această perioadă, tot personalul actualelor case de sănătate va urma cursuri, precizează acesta, adăugând că în proiect a fost inclusă şi înfiinţarea unei agenţii de control a calităţii, prin reorganizarea actualei comisii de control a spitalelor, care ar trebui să se ocupe de informarea cetăţenilor.

Cezar Irimia, însă, deplânge însă ceea ce el numeşte „o mare nebuloasă”. „Nici noi nu ştim ce să îi informăm (pe pacienţi, n.r.), pentru că nu avem niciodată o certitudine în ceea ce se întâmplă cu noua lege a sănătăţii, una vorbim şi alta apare pe site”, mai spune acesta.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 12°C
IASI 11°C 13°C
CLUJ 11°C 11°C
CONSTANTA 12°C 11°C
CRAIOVA 13°C 11°C
BRASOV 11°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Martie 2019, 09:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-03-2019
Deschidere: 7947.65
Maxim: 7953.1
Mimim: 7939.63
Variatie: 0.07%
BRD
12.70
1.58%
SNG
30.40
0.33%
SNP
0.36
1.11%
FP
0.89
0.45%
TLV
2.08
1.46%
TGN
335.00
0.3%
EBS
158.85
1.58%
EL
10.06
2.02%
COTE
77.20
0.13%
TEL
20.80
0.24%
ARHIVĂ ȘTIRI